Quantcast
Channel: Radu F. Constantinescu
Viewing all 1084 articles
Browse latest View live

Night reading: Cum m-am îndrăgostit de o fată de la țară și n-am să uit niciodată ce s-a întâmplat pe câmp…

$
0
0



Pentru mult prea mulți orășeni satul românesc este un loc de unde vin brânza bună, țuica de prună și Știrile de la ora 5. 
Prinși între clișee uităm că nu mai departe de acum o sută de ani cei mai mulți români erau… țărani. 
Tatăl tău. Bunicul tău. Măcar străbunica ta. 
Bunica mea a fost sigur de la țară și bunicul a luat-o de nevastă deși făcuse studii de economie la Paris și Viena și ar fi putut “să facă o partidă mai bună”. Așa se chema în România interbelică atunci când un tânăr cu mare viitor lua o fată cu mare zestre. 
Parcă aud o cititoare, cu telefonul în mână, spunând: Alo! Domnu’ autor, “bați câmpii” (ca să păstrăm conceptul cu satul). 
Nu era vorba de ce ai făcut cu fata de la țară pe câmp? 


Am… cosit. 
Până s-a rupt coporia (coada de la coasă).

Am întors fânul. 
Până mi s-a părut soarele cel mai mare dușman al omului. 

Am spart lemne. 
Până am simțit că și coloana mea e un vreasc care se rupe. 

Am scos apă din puț. Rece ca de la frigider. Și grea ca la sala de fitness. 

La finalul unei singure zile mâinile mele erau pline de băsici. 
Și berea pe care am băut-o la birtul din sat mi s-a părut nectarul zeilor. 

N-am să uit niciodată ce s-a întâmplat pe câmp pentru că acolo am învățat să prețuiesc munca. 

Am învățat să prețuiesc mămăliga pripită și gânditul “pe îndelete”.
Am învățat că o strângere de mână valorează mai mult decât un contract. “Ce-am vorbit nu mai întoarcem”. 


Ne vedem (virtual sau în carne și oase) SÂMBĂTĂ, în Valea Părului. 
Nici nu se putea un nume mai potrivit având în vedere că mergem împreună cu o armată de hair-stiliști în frunte cu George Cozma. Hair-stiliști în Valea Părului. Bună, nu? 

Avon pentru Valea Părului
AVON vine în Valea Părului pentru tine! 💐 Pe 22 septembrie, ne găsiți în 📍 Buzău, aranjând cosițe. 💇‍♀️ Vă puteți alătura online, căci vom transmite cu lux de detalii tot ce se întâmplă. 🎙️#avonpentruvaleaparului
Posted by Avon Space on Wednesday, 19 September 2018


Și Antonia, ambasador Avon, va fi prezentă la acest tur de forță în care TOATE FEMEILE DIN SAT VOR FI RĂSFĂȚATE GRATUIT cu coafuri și machiaj. 
  
Frumusețea e pretutindeni. 
Chiar și unde n-ai semnal :)


Think first! Ce trebuie să iei în considerare înainte să te desparți!!

$
0
0






În vreme ce unii mă acuză că blogul e prea picant, alții spun că eram mai direct înainte și m-am înmuiat. În concluzie blogul e centrat “numa’ bine”.

“Think first!” era numele clubului de bridge de la facultate și mi-a rămas într-un fel ca un motto deși nu m-am înscris. Ionescu era președintele clubului și a plecat din țară. Tot o despărțire.

Atenție! Acesta este un articol “incorect politic”. Psihologia oficială nu susține ideile din el. Dar realitatea le susține!



1. Ce știi despre cel nou/cea nouă? 

Hai să nu ne prefacem. 

Cele mai multe despărțiri sunt provocate de întâlniri! 

Întâlniri cu alții. Cu altele. Discuții scurte și nopți lungi. La hotel. Cu verighetele puse pe noptieră una peste alta cum sunteți voi în pat. Dar ce știi despre noul tău iubit în afară de faptul că te excită? Ce știi despre noua ta iubită în afară de faptul că… e nouă? 
Vezi să nu schimbi un bine plictisitor cu un rău necunoscut. 

Pe lumea asta există multe lucruri mai rele decât plictiseala. 


2. Știi cum să-i spui că s-a terminat? 


Toți se grăbesc să spună că știu. Apoi trimit un SMS sau nu mai răspund la telefon. Ar trebui să scriu un articol de zece pagini despre ce să faci și ce să nu faci, dar mi-e lene. 
Pe scurt: nu minți, mergi direct la subiect și propune-ți să limitezi scandalul. Psihologii spun că poți să-l eviți de tot. Bullshit. Dacă nu te drăcuie deloc, nu te-a iubit și atunci nu e despărțire. E o bucurie și pentru celălalt :)) Nu îl/nu o lua de sus! Nu ești un “coach”. Nu îl/nu o compătimi. Nu ești un învingător!

3. Ești sigur/sigură că asta vrei? 


Nu sunt adeptul listelor, dar uneori nu vezi ce ai doar pentru că te-ai obișnuit așa și crezi că așa e lumea. 
Multe femei care dau share la postări despre “frumoasă și nebună” nu sunt nici una, nici cealaltă. Știu, a durut. Frumusețea e relativă, dar nebunia nu înseamnă să adopți un stil vestimentar neconformist. 
Multe femei și mulți bărbați care au plecat dintr-un cămin cald pentru “genul probramului: aventură” au vrut să se întoarcă după. Și n-au mai avut la ce. 


Read more: 

Nu cred că romantismul suprem înseamnă flori și lumânări. De-astea duci și la înmormântări. Iubitorii de clișee să aprindă o lumânare la “moartea pasiunii”.

$
0
0





Sunt un om credicios. 

De-aia trebuie să aprinzi o lumânare și la moartea pasiunii. 
Păcat că unele sentimente nu dispar frumos în amintiri, ci se zombifică dragostea în ură. Și adesea ura ține mai mult. 

Da, am și eu crezul meu. 

Cred într-o eternă schimbare în doi. 
Într-o femeie ca o doză de cofeină pe care să vrei s-o duci la gură împotriva avertismentelor mediciului. Împotriva avertismentelor prietenilor. Împotriva altor bărbați, a religiei, a unei ordonanțe de urgență  sau chiar a maică-tii. 

Cred în bărbați care vorbesc puțin și în femei care nu îi preferă pe ceilalți, care fac puțin. 

Cred în iubiri care ies în soarele gol fără frică și se învelesc în întuneric doar din joacă. 


Nu cred în femei-bodyguard care își păzesc bărbații. Nici în bărbați păstori care au grijă să nu se rătăcească oițele. 
Nu cred în program comun. Cred în principii comune. 
Cred în libertatea de a alege și în frumusețea mată a repetării zilnice a uneia dintre ele: tot pe tine te iubesc.




Cât oferi ești prost. Când nu o mai faci ești egoist.

$
0
0





Psihologii americani au o expresie favorită: Entitlement 

entitlement - definiție
Drept; 
Ceva ce am dreptul (să fac sau să dețin)
(Mai recent) Sentimentul că am dreptul să fac sau să dețin ceva FĂRĂ să depun un efort, doar pentru că sunt cine sunt

Și cine sunt? 

Sunt soțul sau iubitul tău. Soția sau iubita ta. 
Sunt copilul tău. 
Sunt șeful tău. 

“Terapia” este o afacere de mai multe miliarde de dolari în State așa că e uneori greu să descifrezi cât e facere de bine și cât e facere de bani, dar această nouă stare de fapt mi se pare foarte bine sesizată și înțeleasă! Deși relațiile ar trebui să însemne cooperare ele sunt cel mai adesea subordonare. 


Și de la șef la dictator nu mai este decât un pas. 
Avem chiar și copii dictatori! Tremură părinții în fața lor că nu le-au oferit viața pe care o merită, poziția socială pe care o merită și un iPhoneX.

La fel soții în raport cu soțiile. Și acest “merită” se referă în general la bani. 
Și soțiile în raport cu soții. Unde acest merită se referă în general la sex. “A plecat că nu avea ce-i trebuie acasă”. 


La nimic altceva nu ai “dreptul”. 

Mulți oameni mi-au scris că eforturile lor în relație nu sunt apreciate. Păi cum ar putea să aprecieze munca… cineva care nu a muncit? 
Cum ar putea să aprecieze dragostea… cineva care nu a iubit? 

Cum ar putea să aprecieze un “iartă-mă”… cineva care nu a spus niciodată “îmi pare rău”? 

…cineva care crede că nu a greșit niciodată? 

El/ea a ieșit perfect/ă din pi**a mă-sii!

Oamenii care apreciază lucrurile pe care le faci pentru ei
fac lucruri pentru tine!

E momentul să-ți dai seama dacă nu cumva tu faci totul corect, dar pentru persoana greșită.




Night reading Toate pânzele sus.

$
0
0




-Hai sus de tot să vezi ceva tare.

-N-o mai pune pe drumuri degeaba, tare a fost până să urci tu.

*aici a fost un text de night reading extras din Filosofia sexului, varianta necenzurată. În mod firesc, el a dispărut de pe blog, dar din carte nu-l mai face să dispară nici magicianul Johannes! ;)

Comandă cartea: https://www.curteaveche.ro/carti/noi-aparitii/filosofia-sexului.html


10 sfaturi indecente pentru cupluri căsătorite. 5 ale mele. 5 ale Muzei.

$
0
0






Radu


1. Nu împărțiți chiar totul! Sunt bărbați care dau raportul acasă mai ceva decât în armată! 

2. Mai mult sex nu înseamnă sex mai bun. 
Sunt mulți care fac dragoste cu program. O plictiseală deghizată

3. Din când în când nu strică să-ți faci partenerul gelos. 

4. O viață împreună nu înseamnă fiecare minut împreună. 
Și bărbatul și femeia au nevoie să mai socializeze și fără partner. 

5. Cel mai bun sex nu este cel de după o ceartă. Mai degrabă cel după o victorie personală sau de cuplu. La noi se mai întâmplă și după ce eu spăl toate vasele strânse într-o seară cu prieteni. Greu, dar merită :) Uneori chiar mă bucur că n-am avut loc de o mașină de spălat. Se remarca ea :))




Ramona


1. Să nu se poarte ca niște oameni căsătoriți. 
Chiar am auzit niște adolescenți reproșându-le altor adolescenți că “se ceartă de parcă ar fi căsătoriți”. Mișto imagine avem, nu? 

2. Și femeia trebuie să-i facă bărbatului complimente. 
Bărbații au un orgoliu mai mare decât orice organ! *2cm de complimente în plus, dar știi cât contează :)))
Bonus! Unele complimente se bagă în gură! De exemplu Panna Cotta


Azi am pregătit pentru voi o nebunie de Panna Cotta cu topping de mango și fructul pasiunii! ❤️ Rapidă, cremoasă, dulce,...
Posted by Ramona Constantinescu - GV on Monday, 24 September 2018


3. Să nu aveți doar prieteni căsătoriți! Oamenii tind să iasă din ce în ce mai mult cu prietenii care sunt “pe aceeași treaptă a evoluției” :)) 
Când se mărită, multe femei nu mai ies cu prietenele nemăritate nici singure, cu atât mai puțin cu soțul. Iar când fac și un copil… 

4. Să nu-l pedepsești prin lipsa de sex. Ai chef, faci. N-ai chef, nu faci. Dacă ai chef, dar nu “te bagi” pentru că ți se pare că ar trebui să fii supărată, asta înseamnăcumva că te pedepsești și pe tine?  
Eu, spre deosebire de Radu, nu cred în sexul de împăcare, cred doar în sex DUPĂ împăcare. E normal să dormiți separat uneori (chiar și în același pat). Dacă uneori înseamnă 3 luni pasiunea e în comă!  

5. Să nu credeți 100% ideile la modă că “trebuie să trăiești doar în prezent” sau că “e bine să te mulțumești cu ce ai”. 
E doar parțial adevărat. Planurile de viitor mi se par foarte importante și atunci când sunt planuri ÎMPREUNĂ vă vor apropia și mai mult. Chiar și când nu iese totul cum ți-ai dorit. 



Ea e îngerul meu. Și toți dracii.

$
0
0




După ultima ceartă și după ultima partidă de sex Muza a spus aceleași trei cuvinte: 

Glumesc. 
Nici cearta nu a fost ultima.

Femeile care își inhibă personalitatea “ca să fie pace în familie” sunt adesea responsabile pentru propria nefericire. 

Liniște e când mori. 
Viața e deranj. 

Viața “pătează”. 
Viața strigă la noi. Încă de când se naște copilul iese țipând. 
Îl face educația să tacă, dar el țipă în lăuntru. 

Viața e zgomot sau muzică. 
Dar niciodată liniște. 

Iar femeia trebuie să rămână vie, nu domestică. 

Dar ea se dresează adesea singură. Vrea să le facă pe toate bine: 
Sare prin cercuri de foc în carieră. 
Stă în echilibru pe sfoara de întins rufe. 
Bate recordul de viteză pe traseul Casă - Grădinița lu’ ăla mic. 
Apoi așteaptă ca la MasterChef să vadă dacă-ți place mâncarea. 

El mănâncă absent. 
“Iubitule, ești aici?”
Nu. Și nici tu nu mai ești. 

Ea e îngerul meu. Și toți dracii. 
N-am avut o zi de pace de când ne știm. Doar câte un armistițiu. Noaptea ca hoții. 




Femeile sunt ca pisicile? Articol scandalos. Și scurt. Scandalos de scurt.

$
0
0




Da. 

Lasă păr. 

Sunt mofturoase la mâncare. 

Doar femeile pot avea “cat-fights” :)

Știu să te manipuleze. 

Dacă vor atenția ta o vor ACUM! 

Caută noaptea “ceva bun” prin casă. Pisicile au “treat”-uri. Femeile… ciocolată. 

Dorm atât de frumos încât nu-ți vine să le trezești. 

Și de ce mai sunt femeile ca pisicile? 

În general nu se suportă între ele. 

Își scot ghearele din senin (Apropo: Și pisicile și femeile au mare grijă de manichiură)

Spre deosebire de câini și de mulți bărbați, femeile și pisicile au grijă de cum arată SINGURE. 

Și femeile, și pisicile sunt vanitoase. 

Se simt foarte bine în casă, unde se orientează perfect! Știu unde găsesc chir și ciorapii tăi, dar nu nimeresc Piața Romană!

Dacă știi să le mângâi nu mai pleacă din poala ta...

***
Bonus! Femeile și pisicile preferă șoarecii... de bibliotecă :)) 
Comandă FILOSOFIA SEXULUI cu un simplu click pe banner sau aici: http://bit.ly/FărăPrejudecăți




Cel mai frumos cadou pe care i-l poți face unei femei când nu e ziua ei!

$
0
0



Apăi, când îi zua ei îi fac tăți cadouri! 
Și rudele care au un interes. 
Și “prietenii” care uitaseră, dar au fost invitați la masă. Ceva simbolic, să nu vină cu mâna goală. 

Ce cadou își dorește și nu spune? 
Sau spune și ea, într-o parte, aluzie altoită cu o nuanță de reproș ca un fond de ten abia sesizabil. 

Aprecierea. 
Respectul.
Grija. 
Dragostea. 
Acestea sunt darurile pe care ar trebui să le primească femeia în fiecare zi. Mai ales atunci când muncește trei joburi pe zi, fără ștat, cum e femeia de la sat. 

Pe-un picior de plai, 
Pe-o gură de rai,
Trupa cea vitează
Satu-ntreg coafează!





Influenceri mii
Social să fii
Antonia vine
La selfie cu tine!



Femei fericite
De Avon gătite
Pe potriva dorului
Chiar în Valea Părului!




Bine, n-au fost chiar mii de influenceri, dar vreo 50 tot au fost! În satul cu nume predestinat, o zi altfel s-a întâmplat. 


…Dar cum nimic nu-i întâmplător, Avon a făcut uz de inteligență și resurse ca să pună Valea Părului pe harta frumuseții. 



George Cozma, hair expertul Avon, plus o echipă de hair stiliști (ar fi trebuit să spun mai degrabă o armată!!) au coafat absolut toate femeile din sat. Și au venit toate femeile din Valea Părului… “în păr”!
Cele mai multe o văzuseră pe Antonia doar la televizor? Uite că Avon le-a adus-o în satul lor! 
Iar 10 dintre femeile din sat au devenit, ca Antonia, Ambasadoare Avon! Cu sesiune foto la mare artă! 



Și la Căminul Cultural, 
(Unde nu prea era semnal)
Toți ne-am simțit atât de bine
Voiam să nu se mai termine!

Și-am încălecat pe-o șa
N-am mai văzut așa ceva!


Ah, era să uit! Pentru cei care încă mai folosesc “țăran” la modul peiorativ, să știți că spre deosebire de orășenii care rup ușile de BlackFriday în supermarketuri și se calcă în picioare pentru o ofertă, aceste doamne ȘI-AU FĂCUT PROGRMARE și au dat o lecție multor fițoase de la oraș. Prin frumusețea fizică, dar și prin comportament. 

Fă-ți tu nevasta perfectă pe calculator și după aia printeaz-o :)

$
0
0




Pentru că în ultima vreme îmi scriu și mulți bărbați am făcut un test și i-am întrebat care e genul lor de femeie. 
Mi-au răspuns tot felul de lucruri care țin de ambalaj. 
Exemple: 

“Să fie înaltă, că și eu am 1.90” 
Funny. Cabral are 2 metri și Deea e micuță, dar sunt unul dintre cele mai frumoase cupluri. Ia lăsați voi, bărbații, centimetrul acasă, ca să nu-l luăm și noi și să măsurăm altceva. 

sau

“Femeia perfectă e blondă, voluptoasă, să ai pe ce pune mâna”
De parcă numai mâini ai. Și dacă ai doar pe ce pune mâna și nu ai și pe cine pune bază? 

Lista poate să continue cu cerințe despre picioare, buze, mai rar ochi și foarte des sâni. Unui domn nu-i plăceau cei puși, dar după ce l-am descusut un pic am aflat că nu pusese mâna niciodată pe unii aranjați. Silicoanele de sus sunt acre.

M-am confruntat și cu Radu. Îmi cer scuze pentru scandalul care s-a auzit până pe scară. L-am învins și pe el cu un text din 2011 în care recunoștea negru pe alb că “femeia trebuie mai întâi să fie frumoasă pe exterior, că altfel nu ai niciun chef să-i cunoști interiorul”. 

"Nimeni nu întoarce capul pe stradă după sufletul unei femei."




Astăzi am luat masa cam pe fugă cu o tipă foarte mișto și am întrebat-o și pe ea ce i-am tot întrebat pe ei. 
Care e genul tău de bărbat. 
Mi-a răspuns fără să se gândească prea mult: Un bărbat care știe ce vrea. 

Fă-ți tu nevasta perfectă pe calculator și după aia printeaz-o. Că la noi e mai greu. Pe noi ne interesează sistemul de operare, nu carcasa.  Și totuși, ce prost cumpără pentru cum arată calculatorul și nu pentru cât duce procesorul?

Citește mai mult: ⇓

Nimeni nu pleacă de unde îi e bine? Un răspuns pe care nu-l așteptați: BA DA. Articol unisex

$
0
0




În primul rând, ca să nu pleci de unde îți e bine, trebuie mai întâi să nu crezi că se poate MAI BINE. 
Mulți și multe cred că e OK ce au. Dar nu extraordinar. 
Extraordinar e… ce au alții. 

În al doilea rând este perfect adevărat că nimeni nu pleacă de unde îi e bine… definitiv. Dar așa… o plimbare prin alte paturi nu e ceva grav. Dacă nu se află. 

Îmi pare rău că iar am distrus din miturile promovate de revistele pentru femei. Mai ales că acum multe au și variante pentru bărbați (firesc, cu toată masculinizarea femeilor și muierificarea bărbaților).

Când lucram la știri aveam un coleg reporter cu o vorbă culeasă din teren: Să fie bine, să nu fie rău. 

Să îți fie bine nu înseamnă că nu îți e rău. 
Fericirea nu e absența neplăcerii. Aceasta e doar… confort. 
Și în starea asta confortabilă de doi, fiecare are timp să se gândească la  ce i-ar plăcea la unul. Sau la una. Care nu ești tu. 

E ca atunci când ai un job și totuși mai cauți zilnic și mergi la interviuri. 
Doar că astea se țin noaptea și nu la birou. Deși uneori se mai țin și la birou. 
Se numesc ședințe. Când soțul e acasă și spală vasele că vine soția obosită de la orele suplimentare. 
Se numesc întâlniri cu clienții când soția înțelege că el a avut toată seara telefonul pe silent pentru că lucra la o prezentare. De chiloți. 

Oamenii aceștia sunt mulțumiți acasă. Mulțumiți, dar nesatisfăcuți. Și tot caută jobul de vis până fac o greșeală și îi concediezi. 
Ajunși un fel de șomeri ai relațiilor se plâng și îți trimit mesaje de împăcare în care fac adesea referire la “anii frumoși”. Cum fac pensionarii referire la “anii de vechime”. 
Sunt inutile ca niște CV-uri copiate de pe net mesajele astea. 

Pentru că ai plecat de unde îți era bine și acum altcineva stă... 
...pe locul tău. 
Pe soțul tău. 
Pe soția ta. 
Știi bancurile alea cu “ăștia puteam fi noi?” Ăștia chiar ați fost voi. Dar tu nu știai cât îți era de bine. Și acum știi doar pentru că îți e rău. 

Citește mai mult: 

Nu vrea o relație, vrea doar o felație. Night reading. Guest blogger: Muza

$
0
0




Când eram eu puștoaică nu orice băiat care te scotea în oraș te băga și în pat. 
Acum e invers: Nu orice băiat care te-a băgat în pat te scoate și în oraș!!

Mesajele sunt cam așa: omul nu este într-o altă relație, nu e căsătorit,  dar nu se afișează cu ea nicăieri! Nici la terase, nici în pe stradă, nici măcar pe facebook. În unele cazuri nu recunosc că sunt într-o relație nici măcar face to face cu respectiva, după ce au făcut sex în draci.

Dacă situațiile seamănă, explicațiile bărbaților diferă: 
Unii nu sunt pregătiți să aibă o relație. Interesant e că sunt pregătiți să aibă un orgasm. 
Alții spun că trebuie să mai treacă timp. WTF?! Timp trebuia să mai treacă între momentul când i s-a sculat prima dată și momentul când l-ai lăsat prima dată. 
Cei mai nesimțiți mi se par cei care zic că sunt concentrați pe job și de-asta nu se afișează cu tine deloc. Nicăieri. Oare avansarea lui depinde de o altă femeie și ai deranja. 

Acum există tot felul de nume pentru asta. Friends with benefits și alte nebunii. Prieteni cu beneficii sunteți când niciunul nu vrea mai mult, dar fetele care mi-au scris nu își doresc doar **** ci și bărbatul atașat de ea! Că de-aia mi-au scris!
Eu n-am fost o fată cuminte și am flirtat cu o mulțime de băieți și toți m-au scos în oraș, dar în pat am ajuns cu foarte puțini. Ei trebuiau să-mi demonstreze la masă că merită în pat. Oare vouă nu vi se pare ciudat că trebuie să demonstrați în pat că meritați să vă scoată în oraș????!
În oraș???! Unde ies și cu prietenii sau colegii??! 
Fetelor, mi se pare că dacă tot vă tratează ca pe niște curve, măcar să înceapă vă plătească.



Read more!

Faptul că n-ai pentru cine să-ți pui lenjerie intimă roșie de crăciuniță nu se va schimba doar pentru că există acolo un oarecare. Voi nu sunteți împreună. Sunteți doar doi oameni singuri care au locurile alăturate la masă.

$
0
0




În cele mai multe cazuri NU iubim. 

Dacă dragostea era pe toate drumurile se scriau mai puține romane despre ea. 

Se făceau mai puține filme. 

Se compuneau mai puține cântece. 

Ați văzut voi un hit despre “un nou job”? 
Nici măcar despre pierderea unui job bun. 
Dar despre pierderea unei femei? SUTE! MII! MILIOANE!

Asta și pentru că, potrivit unui studiu,  65% dintre americani au joburi pe care le urăsc sau sunt acolo prezenți doar “fizic”. Mie frică să mă gândesc care ar fi procentul în România. 
NU iubim pentru că e greu. Sociatatea l-a convins pe individ să se concentreze pe “a lua”. Suntem mai egocentrici decât oricând. O lume mai bună e una în care îmi e mie mai bine. La fel și un cuplu. Știu că o să pierd cel puțin o mie de cititori și cititoare spunând asta, dar TREBUIE să o spun. 
Multe femei nu și-au iubit niciodată soții! Iubeau doar ce erau ei dispuși să facă pentru ele!
Și mulți bărbați cu posibilități materiale n-au căutat niciodată o femeie care să le placă lor. Ci să le placă TUTUROR. Un trofeu, un animal de casă, care când se dă jos din mașina de lux să se potrivească perfect cu brandul. 
Am cam dat de pământ cu dragostea? Nici pomeneală! Am pus degetul pe o rană numită educație. Nicio programă școlară nu s-a obosit să-i educe emoțional pe copii. Știm mai multe despre chimia organică decât despre chimia între un bărbat și o femeie. 
Știm ce vrea societatea să știm. Economia trebuie să funcționeze. Nu familia. 
Ca să ne putem BUCURA unii de alții ar trebui să creștem cu încredere. 
Iar ca să nu fim dependenți emoțional, ar trebui să ne intereseze doar ce oferim. Nu ce primim. Acesta e singura independență reală! Nu-mi caut jumătatea PENTRU CĂ SUNT UN BĂRBAT ÎNTREG. 
Creștem cu frici. Ne sperie că am putea să rămânem singuri, așa că ne mulțumim cu ceva 2nd best. E mai bine decât nimic, nu? 
Nu e. Să luăm, de exemplu, sărbătorile. Ele sunt frumoase atunci când le petreci cu oameni care le dau sens. Altfel sunteți doar doi oameni singuri care au același nume pe ușă. Doi condamnați la nefericire. Care în loc să împartă aceeași dragoste, împart  aceeași celulă. 
Muza spune că nimeni n-ar trebui să fie singur de sărbători. Dar e mai bine să fii singură decât prost însoțit/ă!
Ai prieteni și familie? Fără să știi stai deja mai bine decât mulți oameni care îmi scriu. 
Faptul că n-ai pentru cine să-ți pui lenjerie intimă roșie de crăciuniță nu se va schimba doar pentru că există acolo un oarecare. 
Voi nu sunteți împreună. Sunteți doar doi oameni singuri care au locurile alăturate la masă. 
Parcă și vinul fiert are cocoloașe când nu-l bei cu cine-ți place!

Psihologii spun că există un sindrom al sărbătorilor. Eu cred că există unul al fericirii. Obligatorie. Și fericirea asta nu poate să umble singură, doar doi câte doi. O fi ca o chirie. E mai ușor de achitat din două salarii.  
O să o vezi înainte de Crăciun, de exemplu, prin mall-uri, cluburi și pub-uri femei care poartă rochii mai scurte decât vara și decolteuri mai largi decât viziunea lor despre viață. Doar-doar pică unul repede. 
Și, uneori, pică. 
Cade de-a dreptul, că e aproape mort de beat. 
Încercând și el să te vadă mai frumoasă. Sau să semeni cu fata de care tocmai s-a despărțit. 
Dar relațiile începute “de urgență” se termină la fel de repede și de stupid cum au început. 
Asta dacă nu cumva o să tragi de el ca de o cola când n-ai bani… să-ți ajungă până pe 14 februarie. Când toate simt “obligația” să se arate îndrăgostite. Cele mai multe chiar sunt. Dar nu de tipul cu care apar în poze. 



Acesta este un fragment din Psihologie pentru oameni obișnuiți. Al doilea volum. Singurul care se mai găsește. 
Comandă-l acum dacă ai curaj să privești lumea printr-o lupă care ne arată exact așa cum suntem noi ;)


Chiar și într-o zi în care plouă poți să întâlnești omul care va aduce soarele și pe strada ta! (Articol unisex)

$
0
0




Așteptăm prea mult momentul potrivit. 
Ele au impresia că nu arată niciodată suficient de bine. 
Ei nu știu niciodată care ar fi cea mai bună replică de agățat…

Ați văzut filmul acela cu “You had me at “Hello”?

Vorbele cele mai bune sunt cele care nu rămân nespuse.

Sau care și nespuse sunt auzite și înțelese foarte clar. Dar la asta se pricep ele. Îți vorbesc cu ochii, dar tu te uiți în decolteu. Și habar n-ai. 




Astăzi nu este o zi urâtă. 
Pentru că suntem tineri. 
Pentru că atmosfera din cuplu e mai importantă decât vremea. 
Pentru că o zi devine mai frumoasă prin ceea ce trăim în ea. Cine își amintește o zi superbă în care nu s-a întâmplat nimic? 

Dar pentru ca o zi cu ploaie să aibă șansa ei trebuie să nu-ți deschizi doar umbrela. 
Să-ți deschizi și sufletul. Mintea. Brațele într-un bun venit. Și amărâta aia de gură care tace când nu trebuie. Și invers. 

Da. Chiar și într-o zi în care plouă poți să întâlnești omul care va aduce soarele și pe strada ta sau poate doar să-l vezi. 

Oamenii caută fericirea pe internet chiar și când locuiesc lângă ea. Ușă-n ușă. 


“Agățatul” pentru începători și avansați: Vorbele cele mai bune sunt cele care nu rămân nespuse.

$
0
0





Cineva mi-a spus că partea cea mai bună în secolul ăsta este că acum mai fac și femeile primul pas. Bietul om! Mereu au făcut ele primul pas, mereu ne-au sedus, mereu a fost ideea lor. Doar că acum e mult mai clar. Mai vizibil. 

Și totuși… ce ar trebui să știi despre “agățat”?


Mai întâi ar fi bine să știi că PRIMA IMPRESIE E 90% DIN DECIZIE! Dar cum trăim în Era Digitală, prima impresie se face adesea pe net. Fără să ai cea mai vagă idee că ea se uită pe profilul tău. Ai și tu grijă ce pui. 


VORBELE CELE MAI BUNE SUNT CELE CARE NU RĂMÂN NESPUSE! Poate că nu ești sigur pe replica de agățat care ți-a venit în minte, dar e mai bine să încerci decât să nu faci nimic. Când nu faci nimic aproape sigur pierzi. 


O să pară imoral, dar… PRACTICA FACE TOTUL MAI SIMPLU. Femeile flirtează mai des, de-asta le iese mai bine. Înainte să ajungi un maestru cu centura neagră în agățat, nu strică să faci ceva mai simplu. De exemplu să socializezi. E mai greu să ieși din peșteră direct pe ringul de dans. 

Citește mai mult în link:




Mulți “experți” îți recomandă “be cool”. Nimeni nu știe ce înseamnă “be cool”, dar tocmai asta e șmecheria. Eu zic mereu că BĂRBATUL TREBUIE SĂ FIE EL ÎNSUȘI. Dacă joci un rol când o agăți va trebui să-l tot joci toată relația. Că ea s-a îndrăgostit de un personaj, nu de actor :))

“CELE MAI BUNE REPLICI DE AGĂȚAT”? DOAR O PĂCĂLEALĂ CARE SĂ TE FACĂ SĂ INTRI PE UN LINK!  Boss, wake up! Nu există replică de agățat infailibilă! Take it like a man: s-ar putea să nu te placă indiferent ce o să zici. Cum arăți, înălțimea, cum ești îmbrăcat, mediul din care vii, faptul că ai tatuaje și barbă sau faptul că nu ai nici tatuaje și nici barbă, sunt atât de mulți factori de luat în considerare încât asta cu “how to pick up any woman” e bullshit dacă nu ești cumva taximetrist! :)))
Treaba ta de bărbat e să încerci. Și a ei să te refuze. Sau nu. 



De ce ești abonată la nefericire?

$
0
0





Pentru că vezi fericirea într-un anume fel?

Vezi că aia nu e fericirea ta! 

Fericirea din filme în care cei doi actori 
se urăsc de fapt 
la fel de mult 
pe cât par personajele 
să se iubească. 

Fericirea din reclame care vând orice în rate egale
 fără costuri ascunse. 
Costul ascuns cel mai periculos este să crezi 
că există fericire de cumpărat. 

Ba chiar și fericirea mea și a Muzei pe care nu mulți ar putea să o ducă!!!! E așa o dezordine amoroasă la noi încât pentru cineva mai așezat o relație cu oricare dintre noi ar fi chiar definiția iadului :)
Noi “avem draci”, d-aia ne e bine. 

Ești prea des nefericită? 
Și dacă…

Ceri prea mult de la tine?

Cariera, o pasiune adesea inventată (pentru că adevărata ta pasiune nu mai e la modă) și o întreagă listă de “to do” care ar trebui să fie tabloul perfect al fericirii. 
Și în loc să te facă fericită, toată această fugă te obosește îngrozitor.
Slow down, girl!  

Ceri prea mult de la el.

Ai un vis care s-a transformat în șablon. 
Ca un costum strâmt în care niciun iubit nu poate să respire. 
Ca un pantof de Cenușăreasă-masculină când tu ești prințul.

Muza: Și dacă e invers?
Eu: Ce-ți place să mă contrazici! Să scrii un night reading!
Muza: Chiar o să scriu. Pe contul meu de instagram! Da’ iau titlul de la tine, din Ultimul început. 
Cum o să se numească?  
Muza: Cea mai frumoasă formă de succes e fericirea.



De ce (ne) iubim bărbații? Guest post: Muza!

$
0
0






Când o fostă colegă de serviciu m-a întrebat “cum e să trăiești cu Radu eF, i-am răspuns direct “Al dracului de greu”
V-am mai spus asta :) Ce nu v-am spus este continuarea :) Ea mi-a mai pus o întrebare: Dacă e greu, de ce stai cu el? 
Draga mea, am zis că e al dracului de greu, n-am zis că nu e în același timp și al dracului de bine. 
În 2013, pe 2 spetembrie, m-a luat cu acte. Popa a venit mai târziu. N-aveam bani de nuntă, dar ne-am distrat cu prieteni. Am băut mai mult de 70 de shot-uri. Să ne facem curaj pentru ce urmează.


De ce (ne) iubim bărbații? 

Îi iubim pentru că ne place să simțim protecția unui “animal mai mare”. Frumoasa și bestia este povestea pe care toate ne-am dori să o trăim! 

Îi iubim pentru fiecare moment când sunt politicoși, atenți și (încearcă să pară) sensibili. Știm că fac un efort pentru noi! Ce poate să fie mai adorabil decât un dur care merge de dragul iubitei la operă sau la teatru? Sau unul care își pierde ușor răbdarea, dar merge cu tine la shopping și rabdă?   

Îi iubim chiar dacă uită uneori aniversarea căsătoriei. Atâta timp cât nu uită de ce ne-au ales pe noi. La fel cum uneori își uită verigheta, dar nu uită că sunt căsătoriți în brațele alteia. 


Îi iubim pentru nu știu să mintă! Nu că n-ar încerca :) Dar e ceva ce nu le iese nici dacă le-aș da rețeta ca în cărțile de bucate. 

Ne plac în mod special când ne asigură că totul va fi bine deși se vede pe fața lor că n-au nicio soluție. 



Îi iubim pentru că știu să împartă cu noi greul și chiar să-l facă să pară ușor când îl iau ei tot. 

Îi iubim când sunt un pic golani și spun pe șleau, în față,  lucruri pe care noi nu îndrăznim, ca niște doamne ce suntem. 





Bonus? Eu îl iubesc și pentru că nu scuipă unde a pupat. 
Filosofia sexului este o carte pe care a scris-o cu mult înainte să mă cunoască și în care sunt povești cu alte femei. Scene de sex cu alte femei! (!!!) Și eu îi țin pumnii să (re)devină bestseller. 
O ai? Versiunea asta e mult mai hot și mai... lungă :)
N-o ai? Ce mai aștepți? Click pe banner (măcar banner-ul să fie cu mine, dacă poveștile din carte nu-s :)))




Visurile își mută adresa când aștepți prea mult să le faci o vizită.

$
0
0



- Nu mergi cu noi la o bere, ca pe vremuri?
- Ba da, mă trezesc zicând, cuprins de o nostalgie blegoasă cum toţi proştii mai încearcă din când în când, pe neaşteptate şi total inoportun. 
Cum băieţii sunt ghidul viu al Bucureştilor în cârciumi ieftine mă trezesc cuibărit sub un salcâm, la o masă de plastic alb-murdar, plasată strategic între alte două mese de un roşu îndoielnic şi un grătar de mici. La masă nu vine nimeni să te servească. Probabil că am putea sta aici şi cu berea de acasă că nimeni nu s-ar sinchisi să ne verifice. Faţa de masă e găurită în mijloc deşi noi nu avem nici o umbrelă, iar din scrumiere poţi să juri că au muşcat clienţi mai amărâţi decât noi. Descrierea toaletelor mi-ar putea speria puţinii cititori, aşa că o vom evita, lucru care mie unul, ca „om trecând prin raza vieţii”, mi-a fost imposibil. Mă ofer să plătesc primul rând. Primesc aprobarea unanimă şi – pentru că nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită – trebuie să memorez, ca un chelner debutant, mai multe soiuri de băuturi solicitate probabil numai pentru că era moca. Nu era ziua mea, dar n-am mai îndrăznit să zic nimic. Înăuntrul cârciumii mi-a mai venit inima la loc: toate preţurile păreau desprinse din adolescenţa mea şi nu erau valabile pentru 50 de grame, ci pentru o sută. În spatele barului, lângă o fetiţă drăguţă, deşi puţin lălâie, trona o babă cu un ochi stins, cum au pisicile obişnuite cu bătaia. Celălalt ochi, sănătosul, mă fixează intens, sau poate doar aşa mi se pare. În semiîntunericul din cavernă, mă scuzaţi, tavernă, şi ochiul sănătos pare de sticlă. 
- Aşvreatreisutedeconiac,douăsutedevotcăşiobere, spun eu pe nerăsuflate, ca un şcolar care cere pentru prima dată prezervative la tutungerie. Nu dă semn că m-ar fi auzit, dar puştoaica se întoarce şi ia de pe raft o sticlă din care toarnă un coniac suspect în trei pahare surprinzător de curate. Vine rândul lichidului-ca-apa-pe-care-l-bănuiesc-a-fi-votcă. Pot să jur că bătrâna e împăiată, nu mişcă nici cât un manechin de plastic în vitrină la Unirea. 
- Eşti cu beţivii de sub pom, nu-i aşa? (cred că am tresărit la fel de surprins ca Robinson când a dat peste Vineri, dacă ar fi vorbit câinele legat cu lanţul de grătar nu m-aş fi mirat mai tare) Îi ştiu de când erau într-a opta. Au venit aici tot liceul. Mereu plănuiau, sărbătoreau sau despicau în patru ceva. Cel mai adesea puneau placa aia cu plecatu’ din ţară. Nici măcar crâşma n-au schimbat-o. La fel ca moşii din spatele lor. Pe ei îi ştiu de când eram ca ea. Clasa a opta, liceul, planurile, coniacul, berea bună, apoi şi cea proastă, iar mai apoi, cea pe datorie. Să nu te mai prind pe aici! M-ai înţeles? 
Într-una din zilele mele obişnuite aş fi răspuns la gioale cu o frază de genul: „de ce nu vinzi cărţi cucoană, în loc de băutură?”, dar eram complet descumpănit la gândul că amicul meu şi prietenii lui erau la jumătatea drumului dintre adolescentul idealist şi bunicul senil şi vicios. Dar eu? Eu cât mai aveam până la „destinaţie”? Tava cu băuturi îmi tremura în mâna care ţinea încă destul de ferm greutăţi la sală. Lângă „ai mei” nu mă puteam controla şi priveam tot timpul în direcţia mesei unde trei bătrânei se cinsteau cu bere la sticlă de plastic. Judecând după faptul că vărsau din când în când câţiva stropi în straturile cu flori, am dedus că vorbeau despre prieteni de-ai lor care dăduseră bir cu fugiţii. 



Acesta este un fragment din Filosofia sexului. 
Comandă cartea cu autograf direct din link: 
http://bit.ly/2NngjEq

Q&A: Amanta mea și-a făcut un… iubit! Ce să fac?

$
0
0





Alo! Pământul către planeta Bun-simț! E cineva acolo? 

Întrebarea nu e ce să faci, întrebarea e “De ce te deranjează?!!”

Vrei exclusivitate în adulter?!!


Acum niște ani scriam pentru cavaleria.ro a lui George Buhnici un articol numit “Amanta cui e soția ta”. 

Nu trebuia să-și facă un iubit. Ar fi trebuit direct să se mărite. Ca să fiți chit. 

(Acum un cor de hateri va cânta refrenul “Constantinescu încurajează detrăbălarea”. Normal. Cei mai mulți hateri ai mei sunt foarte fideli. Mâinii lor drepte.)

Aici Muza a intervenit: Dar s-ar putea ca omul să-și iubească amanta…

Sigur că se poate. Dar tocmai de-asta ar trebui să vrea să o vadă fericită. Da’ nu poate să suporte că ar fi fericită cu altul. 




Oricum, eu îl și apreciez pe acest domn. Că măcar nu mi-a scris că întreabă pentru un prieten. Bărbații fac asta adesea. Femeile recunosc mai tot timpul: Da, sunt amantă. Câte o dată te întrebi de ce “curvă” e doar de gen feminin. 

Ce să facă el, nu știu. Dar știu trei cazuri reale în care exact așa s-a întâmplat. Amanta și-a găsit un iubit. Într-un caz chiar la insistențele domnului căsătorit cu care și-o trăgea. “Să fie corect” a zis el. Eu am pe cineva oficial, e păcat ca tu să fii singură. 
În toate trei cazurile pe “domni” i-a deranjat. Probabil că și dacă ar fi fost 1.000.000 de cazuri i-ar fi deranjat :) Așa suntem noi. 
Amuzant e că unul i-a făcut scandal amantei, a făcut-o chiar curvă că mai avea pe unul. Ea a plâns și el i-a dat papucii. Ea a sunat-o pe nevastă-sa. Aia a divorțat. Nemulțumitul a rămas singur. 
Altul și-a dat seama că merita și femeia aia un bărbat al ei și s-a retras elegant. 
Iar ultimul din serie a decis să divorțeze, s-a căsătorit cu amanta și au făcut un copil tare frumos. 
Acum, care dintre ăștia trei o să fii tu… doar tu alegi. 




Care dragoste e mai importantă? A ta sau a lui?

$
0
0




Frumusețea nu garantează nimic. Nu cred că s-a făcut vreo statistică despre femeile înșelate care să ne spună dacă sunt mai des “traduse” cele banale sau cele considerate “speciale”, dar privind căsătoriile starurilor, care au nunți scumpe și divorțuri și mai scumpe, începi să înțelegi că nimic nu e garantat pe lume. 
Ea era vedetă într-un oraș mai degrabă micuț, de provincie. Cum vă știu curioși, știu că deja ați exclus de pe listă Timișoara, Clujul, Iașiul. Pare puțin lucru să fii “vedetă” într-un oraș mic doar pentru cei care locuiesc într-un oraș mare și care nu știu ce înseamnă să te cunoască absolut toată lumea. În București și Pavel Bartoș poate să iasă să-și cumpere pantofi într-un Mall și să scape fără să-i ceară nici măcar un om autograf. Sunt atât de mulți oameni. Cu cât mai mulți, cu atât mai intim. 
Haideți să mergem cu ea câțiva pași.



 Polițistul din colț îi face semn că poate să treacă repede pe galben, dar ea oprește. Deși e frig trebuie să deschidă geamul, dacă tot a oprit și să răspundă la un salut “călduros”. 
La magazin se mai deschide o casă special pentru ea. Lucru senzațional pentru un magazin în sunt doar două case de marcat și o singură casieriță. 
Mai degrabă mignonă, cu o rochiță ca o umbrelă, pare o păpușă mecanică. Le zâmbește tuturor, chiar și interlopilor de la terasa de lângă tribunal, care nu i-au făcut niciodată nicio problemă. Deși are singura poșetă Moschino din oraș nu a fost niciodată tâlhărită. Au și băieții răi slăbiciunile lor. 
În timp ce vorbește nimicuri se gândește tot timpul la același lucru: Nu scap dracului din fundătura asta!
Merge la canto mai rar și la sală mai des. A înțeles ea bine că sloganul “Doar vocea contează” e doar o vorbă care sună bine și n-are legătură cu realitatea. Până să-ți remarce frumusețea vocii toți se uită la piept. Păi, nu de acolo vine? 
Deși are mii de admiratori, a avut doar doi iubiți. Primul a fost un coleg de liceu căruia i-a dat pași când l-a prins agățând cu textul “Eu sunt iubitul Mariei”. Oare cine era mai penibil? El, că o folosea ca pe o adeverință, sau ele, că picau la o asemenea replică?  
Al doilea a fost un coleg de facultate, dar povestea a durat exact cât studiile. Fiecare s-a întors în orașul lui doar ca să descopere că e mai ușor să înveți la distanță decât să iubești la fel. 
Și totuși atât noi care o însoțim, cât și Maria, care nu se aștepta la nimic deosebit în ziua aceea, vom avea o mare surpriză. Nu va cunoaște un bărbat, cum sunt sigur că vă așteptați. Va cunoaște doi, la aceeași petrecere. Un “prosper om de afaceri implicat în politica județului”, dar stabilit la București și un tânăr stabilit în Londra, care se străduia să ajungă acolo ce era ea deja aici. 
A flirat cu amândoi. Să nu ne grăbim să zicem “ce ne spune asta despre ea ca om”. 
Unul i-a trimis un buchet de flori la masă. Cu o carte de vizită.  Celălalt i-a propus o vizită în oraș. 
“Nu-ți trebuie ghid pentru trei străzi” i-a zis ea. 
“Nu orașul vreau să-l cunosc mai bine”
Ei i se părea extraordinar de excitant să iasă cu un bărbat care nu știa cine este. Doar o fată frumoasă dintr-un oraș care e doar o bornă în drmul lui. Cel mai probabil asta va fi și ea. Doar o oprire. O săptămână sau chiar mai puțin, o noapte. 
“Mergem cu mașina ta sau cu a mea?”
“Eu n-am. Nu mai bine mergem pe jos?”
“Nu știu ce femei ai cunoscut tu la Londra, dar pe noi, româncele mândre, ne omoară tocurile astea de 12. Mergem pe jos doar dacă mă iei în brațe”.
“E o invitație?”
“Dacă ai nevoie de invitație, atunci nu e”
Tudor era tot visase la un bărbat și acum, când visul o ținea de mână, o mușca de buze, îi ridica fusta în mijlocul străzii ca în filmele din capul ei, simți brusc cum se panichează. 
-Toată lumea mă cunoaște aici. Hai să mergem cu mașina mea. Știu o pensiune la vreo 30 de km. 
L-a lăsat pe el în mașină și a plătit ea camera. Recepționera abia aștepta să se culce la loc, așa că n-a mai stat când i-a zis că “se duce după bagaje” și s-a întors cu el. 
“Visul” tocmai îi băga mâna în chiloți când s-a trezit că-i spune cu o voce care parcă nu era a ei: Asta e o greșeală.
Au greșit de mai multe ori până dimineață. Au greșit în pat, au greșit în cabina de duș, au greșit pe ușa de la intrare care pentru nu știu ce motiv o excita îngrozitor. 
La început au greșit protejat, dar asta ar fi însemnat să se oprească la trei greșeli. 
A patra greșeală a fost ca un nou început și a devenit repede clar că nu va fi ultima. 

Tudor a plecat înapoi la Londra. Îi trimitea zilnic mesaje, poze, îi spunea să vină să trăiască împreună acolo deși el avea un coleg de cameră pentru că nu-și putea plăti singur chiria. 
Celălalt i-a trimis însă flori, mașina lui când ea a rămas fără, un instalator când i s-a spart o țeavă, ba chiar și un pian cu coadă pe care i l-a trimis înapoi pentru că e “minunat, dar nu încape la mine”. 
Credea că omul va înțelege aluzia.
Tudor însă pleca din ce în ce mai mult. În primele săptămâni deși era la Londra părea aici și ea se îndrăgostea de el din mesaje parcă mai rău decât din sex. Unii ar spune că e relevant și faptul că ei îi era groaznic de rușine să scrie “sex” într-un mesaj și folosea un diminutiv copilăros: sexsuț. 
Tudor o ironiza. Celălalt părea să o accepte așa cum este, lăsând impresia că pentru el chiar și un răspuns în doi peri este o bucurie. Măcar îi răspunde. 
Chiar în momentul când părea că totul s-a aranjat, Tudor avea în sfârșit un loc numai al lui la Londra, un oraș al dracului de scump, Maria (pe care vă mai spun o dată că nu o cheamă deloc Maria) a luat o decizie care m-a surprins doar pe jumătate. 
S-a căsătorit. 
În orășelul ei mic a fost un eveniment foarte mare. 
Mi-a spus foarte sigură pe ea: am avut de ales între un bărbat pe care cred că îl iubesc, dar care n-ar schimba mare lucru în viața lui pentru mine, și un bărbat care mă iubește. Și sunt sigură că mă va iubi indiferent ce aș face. 

Acesta este un fragment din Psihologie pentru oameni obișnuiți. Al doilea volum. Singurul care se mai găsește. 

Comandă-l acum dacă ai curaj să privești lumea printr-o lupă care ne arată exact așa cum suntem noi ;)

Viewing all 1084 articles
Browse latest View live