Quantcast
Channel: Radu F. Constantinescu
Viewing all 1084 articles
Browse latest View live
↧

Nu-ți permiți fără frecvență când înveți la școala vieții: Povestea neretușată a unei femei care m-a câștigat de fan. Axana Golub.

March 30, 2017, 9:39 am
$
0
0

Știam din experiență că e mai ușor să ajuți, chiar și cu o campanie mare, decât să te întâlnești cu omul care are nevoie de ajutor. Când lucram la știri în Pro am făcut o chetă printre colegi pentru un caz care se dorea mușamalizat. Un accident. Victime? Două fetițe. Erau vremuri mai bune pentru presă așa că am reușit (și cu ajutorul altor televiziuni) să facem destul deranj încât să fie imposibilă manipularea faptelor. Întâlnirea cu bunica lor a fost însă momentul cel mai greu. I-am dat plicul în care adunasem bani și m-am scuzat încercând să plec cât mai repede. Să nu se vadă că mă bușește plânsul. Bărbații nu plâng :)
Când Muza mi-a zis că Axana vine în București și o să ne vedem era normal să nu fiu tocmai relaxat. 
Cum, cine e Axana?! E o femeie simplă din Chișinău și în același timp o lecție pentru noi, ăștia de ne credem deștepți. 

E o mărunțică, dar forța ei vitală te face să te simți unul dintre piticii Albei ca Zăpada. 
Glumește tot timpul și te contaminează cu chef de viață… deși povestea fiicei ei ne-ar trimite pe mulți la podea. 
Ne spune despre Anca, fiica ei, “Eu mă uit la ea și n-o văd bolnavă”. Are niște foi pentru autorități. Mereu lipsește câte ceva. “Vă trebuie și extrasul de la bancă” Val vârtej plecăm cu mașina noastră și Ramona intră cu ea “să o ajute”. 
Ți-ai găsit! Când Ramona mea vrea să stea pe scaun în așteptarea extrasului, Axana zice: “Vai, dar eu nu stau! Eu trebuie să mă mișc”. 
Parcă îi contaminează și pe angajații plictisiți și nu apuc să parchez mașina când mă sună că sunt gata. 

Pentru (unii) medici Anca înseamnă: pareză flaxă bilaterală, displasie bilaterală, picioruș strâmb bilateral, vezică leneșă, complicații, speranță de viață redusă. Mulți nici n-au vrut să o vadă “dacă tot nu se poate face nimic”. 
Pentru Axana este un copil vesel pentru care merită să lupți. Merită să muncești în timpul liber și să faci ceva. Altceva decât să întinzi mâna după “pomană”. AXANA MUNCEȘTE. Croitoreasă de meserie, face păpuși PERSONALIZATE absolut superbe pentru copii care pot să alerge, să se joace cu ele și poate chiar să le uite când vor pleca la facultate sau mai curând. Cine își știe viitorul? 
Nici Anca nu trebuie să și-l știe. Trebuie să-l aibă DESCHIS. Trebuie să-l trăiască, nu să aștepte cuminte într-un colț, ca o păpușă cu care nimeni nu vrea să se joace…



Pentru toată generația csf, n-ai csf Axana Golub este o forță a naturii! În vocabularul ei nu există “n-ai ce să faci”! Muncești, nu te milogești!
Lupți! Te iei și cu Dumnezeu de piept! Cum să-ți stea oamenii în cale? 
…oamenii, dacă sunt oameni, nu în cale să-ți stea, ci alături!


Nu-i așa că e frumoasă Anca? Poza de sus am stricat-o. Niciodată nu știu cum se stă la selfie :) Cea cu Ramona și păpușa exact ca ea e meritul fotografului Dragoș Borcănea - D-Studio. 

Ramona i-a creat Axanei o pagină de FB: Păpușile speranței. Intră, vorbește direct cu Axana. Comandă o păpușă sau donează cât poți. Nu te supăra dacă nu vine imediat. Bucură-te că are de lucru. Bucură-te să are o șansă. Scrie-i că aștepți. Păpușa și vești bune.

Scrie-i un gând frumos aici: https://www.facebook.com/papusilesperantei/

P.S. După articolul Ramonei, Axana are plină lista de comenzi până în Iulie. Pur și simplu nu mai este omenește posibil să facă mai mult o singură familie. Puteți să donați direct sau să fiți pregătiți să primiți păpușa de Crăciun. Ce dar mai frumos decât omenia? 

Pentru donații:
Donoaga Axenia
IBAN BCR: RO52RNCB0090153497690001
Cont PayPal: donoaga1981@gmail.com


↧
Search

Cea mai mare greșeală pe care o poate face un amant. Sau o amantă.

June 5, 2017, 1:15 pm
$
0
0




Nu vă grăbiți să spuneți că deja o greșeală e să fii amantul sau amanta cuiva. Ce înveți la școală nu se aplică perfect lumii reale. 
Vrem să iubim și să fim iubiți. Restul sunt detalii. 


Sunt pregătit pentru un val de critici. Nu e nici primul și nu va fi nici ultimul. Adulterul e un joc interzis. Asta nu înseamnă că nu are reguli. Nu sunt scrise nicăieri, nu există un cod penal al amanților, nici cele 10 porunci ale iubirii interzise. Dar asta nu înseamnă că nu există. E ca în fight club. 
Prima regulă din Fight club era “You do not talk about fight club”.

Vorbim prea mult despre ce ar trebui să se tacă. Discreția e prima regulă. 
Dar tu te-ai aprins. 
Paradoxal, după ce te-ai culcat cu ea… nu mai dormi. 
Slăbești. 
Nu există cură de slăbire mai eficientă decât o dragoste ascunsă. 
Îi rostești numele când ești singur. Parcă-l ai tatuat de curând. Te arde. Îl rostești în locul altor nume. 
Te explici. 
Prost. 
Ți se pare că tot ce ai pe furate ar avea încă și mai mult farmec dacă ar fi oficial. 
“Când îi spui despre noi?”
“Răbdare”
Nu mai ai. 

Și atunci faci acestă greșeală. Îi spui tu. 
Cu o mușcătură pe gât, cu un mesaj anonim, cu un telefon în miez de noapte, cu niște poze. Poze, da. Cu nevastă-ta goală. Cu soțul doar în ciorapi. Cu privirea aia pe care tu nu i-ai mai văzut-o de multă vreme. Era pentru mine!
Sunt mulți "viteji" din ăștia. Și multe "fatale" care cred că e foarte bine ce fac. 
Doar e adevărul, nu? Adevărul e o greșeală?!

Da. Este. Pentru că nu era adevărul tău. Nu tu trebuia să-l spui. Nu era pasul pe care tu trebuia să-l faci. Nu era alegerea care te aștepta pe tine. 
Era adevărul celuilalt.
Relația, căsătoria, familia, copiii, vacanțele, planurile, prima casă, ultimul sărut cu înțeles, primul din obligație… al ei! Nu al tău. 
Chiar ți se pare că bărbatul ei trebuie să decidă? 
Ea trebuie să o facă!
Dacă el o respinge e a ta? 
S-ar putea să ai o surpriză. 

Și femeile acestea perfect aranjate. Îmbrăcate cu ce au mai bun. Care se întâlnesc să discute despre bărbatul uneia slash amantul celeilalte. La o cafea. Ce cred că fac? Un partaj? “La cine rămâne copilul”?

Dacă tot suntem în lumea interlopă a iubirii, în economia subterană a sentimentelor, să păstrăm un pic de onoare. 
Există onoare între hoți. 

Vrei să i-l furi sau să ți-l dea de pomană? 






Lasă citatele. 
Încearcă și cărți ÎNTREGI: 


↧
↧

Singurele iubiri de o vară pe care te înțeleg dacă le regreți…

June 6, 2017, 12:22 pm
$
0
0


Și nouă ne pare rău. Da, bărbaților. Așa ne apucă uneori o furie! Ce n-a fost în regulă? Totul părea perfect. O să vă spun cândva și cum ne consolăm :)
Voi, femeile, sunteți însă experte în drame în dragoste. Drama-sutra în loc de Kamasutra!

Tu, roșcata care mă citește pe mobil în pat, crezi că e normal să regreți că i-ai cedat prostului ăluia pe motor. Dacă șaua motocicletei lui ar putea vorbi… cine știe câte femei a mai dus de la 0 la 200km pe oră în 10 secunde. La naiba, și în pat tot cam atât. 

Eu zic să te mai gândești… 

Iar tu, blonda cu laptopul în brațe… ai pus o pernă sub el că s-a cam încălzit. Tu crezi că e normal să regreți tipul ăla rasat. Intelectual după ochelari, pe care a mai și trebuit să-l agăți tot tu în Vama Veche. Știi bancul cu Vama Veche, prostul nou? :) 
După 5 zile senzaționale ai mers cu el la o chindie și s-a îmbătat crunt. Era și omul fericit. Nu știi că intelectualii nu țin la băutură? 
Excepție fac doar poeții :) Am încercat și eu să beau cu unul că mă credeam tare. Așa s-a crezut și al tău. 
Ai plecat cu două zile mai devreme. Dar încă te gândești la mișcarea aceea când tu erai jumătate ieșită pe fereastră. Nu cumva ai plecat PREA devreme?

Cât despre tine, bruneta cu tableta. Mai și rimează. Tu ești convinsă că nu o să mai faci pe pisica blândă niciodată. Tocmai în vara asta voiai să renunți să fii “bitchy”. Să încerci să fii “beachy” :)
Ați plecat împreună, dar primul mesaj pe whatsapp de la el l-a primit prietena ta. Că s-a gândit la ea când făcea dragoste cu tine. Auch. Nasol. Când te gândești câte i-ai făcut, încurajată cu vin rose.
Dar nu e drăguț că prietena ta ți-a arătat mesajul în care i-a zis că, dacă vrea să o mai vadă, poate să intre pe facebook?? Gândește-te că altele au primit invitație la nuntă. Ai pierdut un melc, dar știi că poți să te bazezi pe o prietenă. Ceea ce e mai rar decât crezi!

Cât despre tine, creața care rescrie poveștile corporate în cheie corporatistă, cu cavaleri pe cai albi = manageri de proiect și zmei = CEO, ție ce să-ți fac? Ai vrut să fii puternică și i-ai zis să vă prelungiți vacanța cu încă 3 zile că plătești tu tot. El nu putea, că-l aștepta familia. Nu mama și tata. Copilul și nevasta, care știau că e în team building la Năvodari. În năvod ai picat tu, dar nici asta nu-i bai. Dacă nu era așa plictisit din căsnicie nu făceați dragoste de 5 ori pe zi cu pauză doar pentru mâncare și băutură. 
Dacă tu crezi că “te-ai ars cu el”, gândește-te la aia de-i poartă numele de familie și-i crește plodul. 

Nu regreta niciodată ceva ce ți-a făcut plăcere. Măcar iubirile astea scurte, iubirile videoclip, au avantajul că nu pot niciodată să ajungă ca iubirile telenovelă, la cele 10.000 de episoade ale blazării. 

Știi care sunt ingurele iubiri de o vară pe care te înțeleg dacă le regreți?… Sunt cele care NU s-au întâmplat. 



Pentru cei care n-au prins primul "episod": e deschis toată noaptea :) În link:

CEA MAI MARE GREȘEALĂ PE CARE O POATE FACE UN AMANT. SAU O AMANTĂ.



↧

Hai să rămânem prieteni?! Poate. Dar nu imediat :)

June 7, 2017, 1:12 pm
$
0
0





Vă place matematica? 
Unora le place doar să adune. 
Alții se plâng că le dă mereu cu minus. 
Paradoxal, proștii nu au nicio problemă cu… înmulțirea. 

Eu am avut mereu o problemă cu împărțirea. 
Rolurilor. 
N-am îndrăznit niciodată să-i spun unei femei de care voiam să mă despart “hai să rămânem prieteni”. Nu imediat după. 
N-am putut. Tot matematic, prin reducere la absurd. Să zicem că am rămâne prieteni de astăzi când am făcut dragoste ultima dată… ieri. 
Ce facem? 
Trecem de la french kiss la dat noroc ca băieții? 
Ieri îți strângeam sânii, astăzi te pup pe obraz? 
Ieri în pat, azi în parc? Tot cu pa începe. 
Nu. Cu PA se termină. 
Nu știu alții cum sunt dar eu n-am prieteni pe care când îi iau în brațe mi se scoală!

Dragostea e o boală care depinde foarte mult de genetica fiecărui individ: nu ne trece în același timp :)

Mereu e unul care rămâne îndrăgostit ca prostul. De unul singur. 
Flămândul pe care sătula nu-l crede :) Sau plictisitul pe lângă care degeaba dansezi. 
“Hai să rămânem prieteni” este o formă de lipsă de respect. Nici măcar voie să mă enervez nu-mi dai? Calmul ăsta englezesc e o insultă adusă pasiunii. 

Oricât de glorificate ar fi despărțirile elegante, eu pot să jur că o femeie care nu m-a făcut albie de porci când am părăsit-o nu m-a iubit niciodată!


Seria:

↧

Singurele promisiuni de care poți să fii 80% sigură sunt cele pe care ți le faci tu…

June 8, 2017, 9:46 am
$
0
0




Știți bancul cu teoretic și practic? Vi-l spun la final. 

Până atunci… teoretic toți oamenii sunt egali. 
Practic egalitatea unora e mai lungă. 
Doi centrimetri, dar știți ce contează. 

Teoretic toți oamenii sunt buni până la proba contrară. 
Care vine de cele mai multe ori în primele 5 minute. Vorba lui Dan Teodorescu de la Taxi “de la oamenii buni înveți tot ce-i mai rău”. 

Teoretic toți avem drepturi. 
Practic au mai ales cei care au dat cui trebuie… “dreptul”. 

Teoretic în România se vorbește românește. 
Practic acuzativul cu prepoziție va dispărea și din manuale. Dau ăștia o lege. Cum care? Ăstia PE CARE i-ai ales. 

Teoretic toate promisiunile sunt intenții. 
Practic cele mai multe sunt… atenții. 
“Uite, ți-am adus o promisiune. Am ambalat-o frumos în hârtie creponată. Da, seamănă un pic cu hârtia igienică.”
Poți să te ștergi cu ea la cur!

Când tu singură nu-ți respecți “rezoluțiile de Anul nou”, chiar te aștepți de la alții să facă pentru tine ce nu poți să faci tu singură pentru tine??

E valabil pentru ambele sexe. Of, cât de mare e diferența între un om care teoretic e incoruptibil și practic n-a întâlnit nicio tentație adevărată!

Să nu uit bancul pe care-l știu de la Octavian: 

Vine un băiețel acasă și-l întreabă pe tată ceva ce n-a înțeles la școală: Care e diferența dintre teoretic și practic. După ce încearcă și mai abstract, dar și mai mură-n gură, tatăl, exasperat, decide să demonstreze… practic :)
O cheamă pe sora băiatului, care venise de la facultate: 

- Dacă cineva ți-ar oferi un milion de euro pentru o noapte de sex, ai face-o? 
- Sigur că da. 
- Mulțumesc, du-te și cheam-o pe maică-ta!
Vine și soția. Aceeași întrebare, același răspuns. Că doar vrea să schimbe mobila :)
În fine, apare și bunica, atrasă de discuția care părea animată. Omul plusează: 
- Pentru un milion de euro, o noapte de sex, ai face-o. 
- Da’ cine dă un milion pentru o bătrână ca mine? Aș face-o sigur că da. 
Atunci tatăl se întoarce către băiat: 

- Asta e diferența dintre teoretic și practic. Teoretic noi suntem milionari. Practic… aven trei curve-n casă :)




P.S. Teoretic e bun și blogul. E moca :)
Practic... cititorii adevărați comandă cărțile. 
Cu autograful nebunului. 
Direct din link: 

↧
↧

„În colțul roșu Femeiaaa, în colțul albastru Bărbaaatul!”… Putem și altfel? (IWYT)

March 29, 2017, 11:15 am
$
0
0


SEBASTIAN CARSTOIU  se descrie simplu: “un hoinar, inginer pârât, motociclist, corporatist, tată, "trăitor de rând"în ecosistemul romanesc...





Bărbatul are structura cromozomială XY iar femeia XX. La o analiză “băbească”, dacă am număra “laturile”, la bărbat lipsește una (Y are doar 3 față de X care are 4); deci putem spune, simplist, că ne lipsește o “doagă” :) 
La fel putem spune că, “tehnic”, femeia e superioară… și cred că este, căci trăiește în medie mai mult decât bărbatul, este capabilă de a da naștere și a rezista durerilor mari corelate cu procrearea, vede un spectru de culori mult mai larg (și la propriu și la figurat), are ceva mai multă răbdare și talent pedagogic (pentru creștere, educare copii), etc.
Bărbatul are structura mai simplă, mai orientată pe rezultat – vânare de mamuți, pescuit, construire bordei, etc. De exemplu, când un bărbat are de asamblat/instalat ceva (mobilă tip Ikea, jucării, electrocasnice) în majoritatea cazurilor el va sări peste citirea instrucțiunilor și se va apuca direct de treabă. Apoi, după ce va fi realizat că “nu iese”, că a montat ceva greșit, va căuta prin ambalaje, “unde tibia mea am pus hârtia aia”.

Bărbații au în gene un semiton de barbari. 




În vremurile moderne, în funcție de educație, expunere publică, funcție, etichetă (sau grad de ipocrizie, snobism) unii învață să controleze pornirile și le camuflează. Dar le mai scapă în grupuri, și atunci ies la iveală, căci grupul acționează ca un catalizator ce activează gena de “barbarian hoooorde” ce șade blândo-latentă în bărbați. Îmi amintesc o conferință cu sute de oameni, unde, în spatele meu, câțiva inși au îngânat tot timpul speakerii, contestau în mod ridicol aproape orice vorbă de pe scenă, etc – exact genul de liceeni ce îngână profa ori joacă barbut în spatele clasei… Verificându-le numele de pe ecusoane, am văzut că sunt de ani buni în poziții de conducere în niște afaceri măricele și funcționale, ceea ce înseamnă că, probabil, nu sunt proști în fiecare zi, dar acolo, în acel grup eterogen, cromozomul Y s-a activat și superficialitatea barbariană s-a ivit… La fel se întâmplă și la petreceri: se declanșează un soi de „concurs”, pe care femeile îl numesc „porceală” iar bărbații, „who got the belt, bro?”. 🙂
Mai tind să cred că un ambasador, un președinte de stat sau executiv în mari corporații, au aceleași porniri ca și un instalator, și, “când nimeni nu se uită” înșfacă un ciolan direct cu mâna și sunt bântuiți de aceeași dilemă în privința ultimei picături de pipi.
Femeia, de la Doamna de Fier până la păpușa Barbie, ori coana Chiva (prea) de la țară, indiferent cât de puternică ar fi, cât leadership, mindfulness ori ezotersim ar avea în ea, va simți nevoia unei îmbrățișări și a altcuiva care să-i schimbe becul. C-așa e firea…(nu Gabriela, ci efectul perechii XX).
Și-atunci, de ce atâta înverșunare pe tema asta universală, “luptată” în extreme? În colțul roșu avem feminista isterică, cea care vrea să aibă și ea măcar două ouă, dintre care unul Faberge; în colțul albastru se află misoginul bădăran, pentru care femeia e inferioară în orice, nu trebuie să aibă opinie, libertăți, etc… Cu păreri ceva mai nuanțate, dar bazate cumva pe cele două extreme/colțuri, se crează două mari poluri; și cele două poluri de opinii și atitudini se aleargă asiduu împingându-se pe scări, apoi întrebând “Da’ unde te grăbești așa?”. În vreme ce mediana/echilibrul/ințelepciunea rămâne firavă.
E plină literatura universală de aceste “diferențe” pe care, dacă le înțelegem, realizăm că, pe de o parte sunt irefutabile, pe de alta sunt necesare și utile. Deci ce atâta mistificare pe pizdificare ?!?…apoi pe depizdificarea bărbatului, apoi pe puternicizarea femeii, etc… Evidența genetică relevă că suntem diferiți. Și asta trebuie să înțeleagă ambele „colțuri”. Cine nu înțelege această bază înseamnă că nu a fost la ora de biologie din clasa a XII-a.
În rest, nuanțele se schimbă, lumea (omul) se schimbă, preferințele în materie de modă, orientare sexuală, viață socială sunt în continuă schimbare: e o stare de fapt, nu trebuie să condamnăm „schimbările”, nici măcar să le înțelegem deep-inside (că nu am putea), ci să le acceptăm ca existente și să le (ne) armonizăm.




La fel și în echipe/organizații, indiferent de sex/material genetic, există profiluri diferite. Nu înseamnă că unul e mai bun și altul mai rău, că unii îs de blamat iar alții de venerat. Ci poate însemna că fiecare profil e bun la ceva, și acel ceva poate fi pus în valoare, și de multe ori această diversitate e absolut necesară, fiind vorba de complementaritate. Iar pentru asta e nevoie de toleranță, de “iubire matură”, și atunci vom putea vorbi despre echipă, cuplu, sau nație cu adevărat educată și unită.
O vorbă mi-a rămas în minte de la “scoaterea la Biserică”, de după căsătorie. Preotul mi-a spus, pe un ton credibil, autentic, de coach, nu de popă cu chitanțier: “De-acum nu e important să ai întotdeauna dreptate, ci să existe armonie, iubire și lucrurile să funcționeze”.

Nu îmi iese întotdeauna, dar mă străduiesc să urmez recomandarea “coach-ului” 🙂


Pagina lui de facebook: 

Blogul: 
↧

Nu-ți permiți fără frecvență când înveți la școala vieții: Povestea neretușată a unei femei care m-a câștigat de fan. Axana Golub.

March 30, 2017, 9:39 am
$
0
0

Știam din experiență că e mai ușor să ajuți, chiar și cu o campanie mare, decât să te întâlnești cu omul care are nevoie de ajutor. Când lucram la știri în Pro am făcut o chetă printre colegi pentru un caz care se dorea mușamalizat. Un accident. Victime? Două fetițe. Erau vremuri mai bune pentru presă așa că am reușit (și cu ajutorul altor televiziuni) să facem destul deranj încât să fie imposibilă manipularea faptelor. Întâlnirea cu bunica lor a fost însă momentul cel mai greu. I-am dat plicul în care adunasem bani și m-am scuzat încercând să plec cât mai repede. Să nu se vadă că mă bușește plânsul. Bărbații nu plâng :)
Când Muza mi-a zis că Axana vine în București și o să ne vedem era normal să nu fiu tocmai relaxat. 
Cum, cine e Axana?! E o femeie simplă din Chișinău și în același timp o lecție pentru noi, ăștia de ne credem deștepți. 

E o mărunțică, dar forța ei vitală te face să te simți unul dintre piticii Albei ca Zăpada. 
Glumește tot timpul și te contaminează cu chef de viață… deși povestea fiicei ei ne-ar trimite pe mulți la podea. 
Ne spune despre Anca, fiica ei, “Eu mă uit la ea și n-o văd bolnavă”. Are niște foi pentru autorități. Mereu lipsește câte ceva. “Vă trebuie și extrasul de la bancă” Val vârtej plecăm cu mașina noastră și Ramona intră cu ea “să o ajute”. 
Ți-ai găsit! Când Ramona mea vrea să stea pe scaun în așteptarea extrasului, Axana zice: “Vai, dar eu nu stau! Eu trebuie să mă mișc”. 
Parcă îi contaminează și pe angajații plictisiți și nu apuc să parchez mașina când mă sună că sunt gata. 

Pentru (unii) medici Anca înseamnă: pareză flaxă bilaterală, displasie bilaterală, picioruș strâmb bilateral, vezică leneșă, complicații, speranță de viață redusă. Mulți nici n-au vrut să o vadă “dacă tot nu se poate face nimic”. 
Pentru Axana este un copil vesel pentru care merită să lupți. Merită să muncești în timpul liber și să faci ceva. Altceva decât să întinzi mâna după “pomană”. AXANA MUNCEȘTE. Croitoreasă de meserie, face păpuși PERSONALIZATE absolut superbe pentru copii care pot să alerge, să se joace cu ele și poate chiar să le uite când vor pleca la facultate sau mai curând. Cine își știe viitorul? 
Nici Anca nu trebuie să și-l știe. Trebuie să-l aibă DESCHIS. Trebuie să-l trăiască, nu să aștepte cuminte într-un colț, ca o păpușă cu care nimeni nu vrea să se joace…



Pentru toată generația csf, n-ai csf Axana Golub este o forță a naturii! În vocabularul ei nu există “n-ai ce să faci”! Muncești, nu te milogești!
Lupți! Te iei și cu Dumnezeu de piept! Cum să-ți stea oamenii în cale? 
…oamenii, dacă sunt oameni, nu în cale să-ți stea, ci alături!


Nu-i așa că e frumoasă Anca? Poza de sus am stricat-o. Niciodată nu știu cum se stă la selfie :) Cea cu Ramona și păpușa exact ca ea e meritul fotografului Dragoș Borcănea - D-Studio. 

Ramona i-a creat Axanei o pagină de FB: Păpușile speranței. Intră, vorbește direct cu Axana. Comandă o păpușă sau donează cât poți. Nu te supăra dacă nu vine imediat. Bucură-te că are de lucru. Bucură-te să are o șansă. Scrie-i că aștepți. Păpușa și vești bune.

Scrie-i un gând frumos aici: https://www.facebook.com/papusilesperantei/

P.S. După articolul Ramonei, Axana are plină lista de comenzi până în Iulie. Pur și simplu nu mai este omenește posibil să facă mai mult o singură familie. Puteți să donați direct sau să fiți pregătiți să primiți păpușa de Crăciun. Ce dar mai frumos decât omenia? 

Pentru donații:
Donoaga Axenia
IBAN BCR: RO52RNCB0090153497690001
Cont PayPal: donoaga1981@gmail.com


↧

Mai vreau o ultimă foaie albă. IWYT

April 1, 2017, 7:49 am
$
0
0



Anca Șerban nu are blog. Dacă vi se pare că ar trebui să-și facă unul îi puteți trimite o încurajare pe contul de fb: 




Când începi să iubeşti e la fel ca atunci când începi să aşezi pe o foaie alba culori. Mai pui şi roz, şi puțin galben, un roşu aprins din pasiune. 
La început totu-i minunat! Toate culorile se prind de mână atât de cald. Simți că lumea capătă alt sens. Totul se învârte în acelaşi cerc ce nu încetează să te uimească şi să te facă să zâmbeşti, mai tare şi mai tare.
Însă, te trezeşti după un an că apar şi pete gri sau negre. 
Ce poți să faci? 
Să le ştergi. 
Şi încerci şi încerci... 
Prima pată începe să se ducă, se usucă de tot, iar acel loc ți se pare gata să primească o altă culoare - o culoare vie. Dar ce te faci când petele negre sunt din ce în ce mai dese, aducând o umbră acolo unde ar trebui să fie soare? Ştergi, că asta fac femeile, tot timpul încearcă să repare. 
Şi o iei de la capăt cu ştersul, cu uscatul, cu pusul altei culori în acel loc. Dar cât? Foaia începe să se uzeze. Petele negre tot acolo rămân, doar că tu le acoperi. Unde a stat un negru proeminent tu încerci să pui un roşu, dar nu va mai fi niciodată un roşu curat. Părțile rele le laşi în umbră înercând să scoți la lumină doar ce e frumos şi bun. Asta nu se poate! 
Când totul e praf, ca o femeie ce îşi are viața în propriile mâini, îți pui şorțul şi faci curățenie. Aşa că, arunci tot ce e dăunător pentru sufletul tău. Arunci foaia... dar în locul ei ce-ți rămâne? Umpli golul lăsat cu şiroaie de lacrimi, de resentimente, de sutele de momente ce-ți trec, poate, chiar în clipa ăsta prin minte.
Dar după ce vulcanul din tine a încetat să mai erupă liniştea se aşează. După un timp în care singurătatea devine prea apasătoare, îți dai seama că bărbatul are, până la urmă, rolul lui. 

Aşa că... încă o foaie albă, vă rog! Poate de data asta va fi ultima.
↧
Search

Q&A: De ce oamenii buni sunt cei care se stresează cel mai mult? + 5 metode antistres încercate de mine.

April 2, 2017, 1:44 am
$
0
0


De fiecare dată când primesc o întrebare de genul “De ce oamenii buni sunt cei care se stresează cel mai mult?” îmi vine să o spun pe aia dreaptă: pentru că pe ei nu-i doare-n cur!
Pentru că oamenii buni nu se prefac că te ascultă când îți e greu și se îngrijorează pentru tine.  Ei caută soluții la problemele tale de parcă ar fi ale lor! Ce mai! Niște fraieri. Se ÎNCARCĂ în plus. 
Ceilalți? Nu te ascultă. Așteaptă doar să le vină rândul să vorbească. 
Nu își fac griji pentru tine. Cel mult se îngrijorează pentru ei. Că o să le ceri bani :))
Când par interesați… atunci e cel mai rău. O să povestească mai departe de o să ajungi și prin cartiere unde n-ai fost niciodată și o să-ți spună cineva chiar povestea ta “la o bârfă mică”. 
Metodele mele anti-stres VERIFICATE nu-s neapărat pentru toată lumea. Mai puțin ultima. 
Pentru că: 


  1. MERG LA SALĂ mai mult ca să las bestia să urle decât ca să pun sau să dau jos kile. Dă și tu în sac o jumătate de oră și să vezi ce efect are. Ca să nu mai zic de un antrenament hardcore de 90 de minute fără nicio pauză, când aparatul care-mi măsoară pulsul în permanență piuie jumătate din timp: HeartRateTooHigh. Da! Dar ce liniște se face după :)
  2. BEAU.Și apă, dar nu despre asta era vorba :) Un amic somelier avea o vorbă: pentru sănătatea dumneavoastră consumați 2 litri de lichide zilnic. Dacă vă interesează și fericirea, o parte din lichid să fie VIN. 
  3. CITESC. Nu e nimic mai antistres pe lumea asta decât să fii pregătit. Iar o carte bună e o viață… citită. Înveți fără să-ți dai seama. Te schimbi. Evoluezi. Un om mai “trecut prin viață” este clar un om care rezistă mai bine la stres. 
  4. ASCULT MUZICĂ ROCK. Cum? Rock-ul e antistres? Vezi primul punct. Eu nu pot să ascult “floricele pe câmpii” când sunt nervos, că mă calcă pe nervi și mai tare. Relaxare prin Chatarsis. Apropo: la sală aș fi mort fără căști. Bang & Olufsen, evident. Credeam că știți :)
  5. SUPLIMENTE. Mai e și primăvară! Magneziu și B6 din surse NATURALE. + Relaxirem Forte care schiar reduce stările de nervozitate. Dacă ești genul “insomniile sunt my 2nd life” chiar ți-l recomand. Induce o stare de somn odihnitor și relaxeaza musculatura. Se zice că îmbunătățește și memoria. Fapt verificat mai ales când ai ceva ce vrei de fapt… să uiți :)

Prietenii Muzei și în același timp autorii succesului Green Sugar (Laboratoarele Remedia) au un pachet ANTISTRES în care au pus TOT ce cred ei că ai nevoie pentru o lună de cură. Cu o zi nu se face primăvară :)

Intră pe link și folosește codul GUSTVERDE pentru 20% reducere. Ah! “reducere”. Alt cuvânt antistres :)) https://goo.gl/pz5j7J



P.S. Pentru cei care s-au mirat că n-am trecut și sex-ul la "antistres". Pentru mine sexul nu e o "metodă de relaxare", e un mod de viață :))

↧
↧

Cea mai mare greșeală pe care o poate face un amant. Sau o amantă.

June 5, 2017, 1:15 pm
$
0
0




Nu vă grăbiți să spuneți că deja o greșeală e să fii amantul sau amanta cuiva. Ce înveți la școală nu se aplică perfect lumii reale. 
Vrem să iubim și să fim iubiți. Restul sunt detalii. 


Sunt pregătit pentru un val de critici. Nu e nici primul și nu va fi nici ultimul. Adulterul e un joc interzis. Asta nu înseamnă că nu are reguli. Nu sunt scrise nicăieri, nu există un cod penal al amanților, nici cele 10 porunci ale iubirii interzise. Dar asta nu înseamnă că nu există. E ca în fight club. 
Prima regulă din Fight club era “You do not talk about fight club”.

Vorbim prea mult despre ce ar trebui să se tacă. Discreția e prima regulă. 
Dar tu te-ai aprins. 
Paradoxal, după ce te-ai culcat cu ea… nu mai dormi. 
Slăbești. 
Nu există cură de slăbire mai eficientă decât o dragoste ascunsă. 
Îi rostești numele când ești singur. Parcă-l ai tatuat de curând. Te arde. Îl rostești în locul altor nume. 
Te explici. 
Prost. 
Ți se pare că tot ce ai pe furate ar avea încă și mai mult farmec dacă ar fi oficial. 
“Când îi spui despre noi?”
“Răbdare”
Nu mai ai. 

Și atunci faci acestă greșeală. Îi spui tu. 
Cu o mușcătură pe gât, cu un mesaj anonim, cu un telefon în miez de noapte, cu niște poze. Poze, da. Cu nevastă-ta goală. Cu soțul doar în ciorapi. Cu privirea aia pe care tu nu i-ai mai văzut-o de multă vreme. Era pentru mine!
Sunt mulți "viteji" din ăștia. Și multe "fatale" care cred că e foarte bine ce fac. 
Doar e adevărul, nu? Adevărul e o greșeală?!

Da. Este. Pentru că nu era adevărul tău. Nu tu trebuia să-l spui. Nu era pasul pe care tu trebuia să-l faci. Nu era alegerea care te aștepta pe tine. 
Era adevărul celuilalt.
Relația, căsătoria, familia, copiii, vacanțele, planurile, prima casă, ultimul sărut cu înțeles, primul din obligație… al ei! Nu al tău. 
Chiar ți se pare că bărbatul ei trebuie să decidă? 
Ea trebuie să o facă!
Dacă el o respinge e a ta? 
S-ar putea să ai o surpriză. 

Și femeile acestea perfect aranjate. Îmbrăcate cu ce au mai bun. Care se întâlnesc să discute despre bărbatul uneia slash amantul celeilalte. La o cafea. Ce cred că fac? Un partaj? “La cine rămâne copilul”?

Dacă tot suntem în lumea interlopă a iubirii, în economia subterană a sentimentelor, să păstrăm un pic de onoare. 
Există onoare între hoți. 

Vrei să i-l furi sau să ți-l dea de pomană? 




P.S. 
Citește și metoda de "Spălat rufele murdare în familie... pe culori :))))
Link: https://goo.gl/V7dRgT




↧

Men only: 5 filme deștepte care o vor face să-ți sară în brațe. De frică :)

June 11, 2017, 9:58 am
$
0
0




American Psycho

Pentru că nimeni nu se mai sperie de monștri "făcuți pe calculator". Ce-ai zice dacă un coleg, un necunoscut cunoscut într-un bar sau chiar șeful tău ar fi... Psycho? Hai că pe șef l-ai bănuit tot timpul! :)) 

 

 Black Mirror

Singurul "serial" la care m-am uitat mai mult de două episoade. De fapt, la toate. Dacă nu poți să dormi toată noaptea și mâine suni la job că ești "bolnav"... să nu dai vina pe mine. 


 


 John Wick 2

Dacă simți nevoia să întrebi ce-i aia "excomunicare" probabil blogul meu nu e pentru tine. John Wick 2 realizează imposibilul: să creeze un personaj aparent indestructibil și apoi să-l facă bucăți în fața ta. 

 


 Split

The beast is real!

 

 Get out 

Unii spun deja că e printre cele mai bune filme ale anului. Comentăm? 

 


↧

Între mine și Muză, rufele murdare se spală în familie. Pe culori.

June 12, 2017, 11:07 am
$
0
0


M-am întrebat de multe ori dacă femeia modernă nu e construită cumva din NU-uri. 
NU vrea să fie ca maică-sa, deși instinctiv își alege un iubit care seamănă cu tatăl. 
NU vrea să fie neglijată la serviciu, chiar dacă asta înseamnă uneori să se neglijeze pe ea în drumul aspru spre Câmpiile Elizee ale Marelui Rai Corporatist. 
NU face copii când spun părinții, deși la un moment dat realizează că nu numai ei zic “35 minus”, ci și natura. Chiar și în secolul roboților biologia bate tehnologia. 
Unele NU-uri sunt bune, dar un NU generalizat NU ne va face fericiți, nici mulțumiți cu noi. 

Uite, de exemplu: Femeia NU are nevoie de bărbat! O idee a“preoteselor singurătății”, cum le numesc eu pe feministele extremiste. Femeia ARE nevoie de bărbat și mai ales, chiar dacă n-ar avea, pun pariu că tot și-ar dori unul!

Să mai vorbim de “NU există ceva ce nu pot face”? Sigur că 99% așa este, dar nu trebuie să dovedești asta practic. 
Știu deja că Muza o să se laude în articolul ei, dar nu cred că o să vă spună că eu i-am zis că una e să-ți cunoști posibilitățile și alta să-ți stabilești prioritățile.

Când am cunoscut-o pe Muză se întâmpla să mă sune că întârzie pentru că n-a terminat de spălat! Bagă 4-5 mașini în funcție de culori și materiale.
Taman pe dos, când ne spălam rufele murdare în cuplu, problemele nu erau la fel sortate!! Supărările de astăzi veneau la grămadă cu cele de acum o săptămână și chiar cu unele “pete rezistente” de la o masă cu prietenii unde am băut cam mult…
Cred că am rezistat împreună pentru că am învățat să punem subiectele de ceartă pe culori. Nu repari o greșeală cu altă greșeală. Ai nevoie de ceva bun care să scoată petele chiar și de pe amintirile mai puțin plăcute. Nu e o soluție să le “decupezi” din trecutul tău. 


Vestea proastă e că nu există o soluție care să spele o relație și să o facă să fie “ca nouă”. Vestea bună e că pentru rufe știu sigur că există. La propriu, din punct de vedere chimic Persil 360 lichid chiar e o soluție :)



Ce-am învățat amândoi? Și în amintiri, dar și la rufe să ai grijă la cele albe. Să rămână imaculate. Când le scoate din mașină (rufele, nu amintirile :) mai vine și cu câte o idee amuzantă. Ultima e bună de slogan:  

În afară de păcate, Persil chiar spală orice :)
↧

Condamnarea la viață

June 12, 2017, 2:14 pm
$
0
0




Noi suntem cei ce-s condamnați la viață
De nimeni întrebați dacă dorim
Din mame să facem un pas în față
Nu ne vor întreba nici când murim

Noi suntem orbii ce-au văzut de toate
Știm ce greșim ‘nainte să greșim
Tu să eviți eroarea nu te zbate
Tot una-i de învingem sau cerșim

Femeile sunt peste ochi năframe
Prin ele lumea parcă are sens
De ne sunt doamne, curve sau chiar mame
Prin ele simți nimicul mai intens

Prin vene-mi curge forța neputinței
Calea cea dreaptă vreau să o îndoi
Aceast-ușurătate a ființei
Parcă mai grea este de dus în doi

Și totuși nu mă plâng în fața sorții
Trufaș precum un nobil scăpătat
Iubirea ta m-așteaptă-n dreptul porții

Doar te deschid, ca pe o ușă, și-am scăpat. 
↧
↧

Mai vreau o ultimă foaie albă. IWYT

April 1, 2017, 7:49 am
$
0
0



Anca Șerban nu are blog. Dacă vi se pare că ar trebui să-și facă unul îi puteți trimite o încurajare pe contul de fb: 




Când începi să iubeşti e la fel ca atunci când începi să aşezi pe o foaie alba culori. Mai pui şi roz, şi puțin galben, un roşu aprins din pasiune. 
La început totu-i minunat! Toate culorile se prind de mână atât de cald. Simți că lumea capătă alt sens. Totul se învârte în acelaşi cerc ce nu încetează să te uimească şi să te facă să zâmbeşti, mai tare şi mai tare.
Însă, te trezeşti după un an că apar şi pete gri sau negre. 
Ce poți să faci? 
Să le ştergi. 
Şi încerci şi încerci... 
Prima pată începe să se ducă, se usucă de tot, iar acel loc ți se pare gata să primească o altă culoare - o culoare vie. Dar ce te faci când petele negre sunt din ce în ce mai dese, aducând o umbră acolo unde ar trebui să fie soare? Ştergi, că asta fac femeile, tot timpul încearcă să repare. 
Şi o iei de la capăt cu ştersul, cu uscatul, cu pusul altei culori în acel loc. Dar cât? Foaia începe să se uzeze. Petele negre tot acolo rămân, doar că tu le acoperi. Unde a stat un negru proeminent tu încerci să pui un roşu, dar nu va mai fi niciodată un roşu curat. Părțile rele le laşi în umbră înercând să scoți la lumină doar ce e frumos şi bun. Asta nu se poate! 
Când totul e praf, ca o femeie ce îşi are viața în propriile mâini, îți pui şorțul şi faci curățenie. Aşa că, arunci tot ce e dăunător pentru sufletul tău. Arunci foaia... dar în locul ei ce-ți rămâne? Umpli golul lăsat cu şiroaie de lacrimi, de resentimente, de sutele de momente ce-ți trec, poate, chiar în clipa ăsta prin minte.
Dar după ce vulcanul din tine a încetat să mai erupă liniştea se aşează. După un timp în care singurătatea devine prea apasătoare, îți dai seama că bărbatul are, până la urmă, rolul lui. 

Aşa că... încă o foaie albă, vă rog! Poate de data asta va fi ultima.
↧

Q&A: De ce oamenii buni sunt cei care se stresează cel mai mult? + 5 metode antistres încercate de mine.

April 2, 2017, 1:44 am
$
0
0


De fiecare dată când primesc o întrebare de genul “De ce oamenii buni sunt cei care se stresează cel mai mult?” îmi vine să o spun pe aia dreaptă: pentru că pe ei nu-i doare-n cur!
Pentru că oamenii buni nu se prefac că te ascultă când îți e greu și se îngrijorează pentru tine.  Ei caută soluții la problemele tale de parcă ar fi ale lor! Ce mai! Niște fraieri. Se ÎNCARCĂ în plus. 
Ceilalți? Nu te ascultă. Așteaptă doar să le vină rândul să vorbească. 
Nu își fac griji pentru tine. Cel mult se îngrijorează pentru ei. Că o să le ceri bani :))
Când par interesați… atunci e cel mai rău. O să povestească mai departe de o să ajungi și prin cartiere unde n-ai fost niciodată și o să-ți spună cineva chiar povestea ta “la o bârfă mică”. 
Metodele mele anti-stres VERIFICATE nu-s neapărat pentru toată lumea. Mai puțin ultima. 
Pentru că: 


  1. MERG LA SALĂ mai mult ca să las bestia să urle decât ca să pun sau să dau jos kile. Dă și tu în sac o jumătate de oră și să vezi ce efect are. Ca să nu mai zic de un antrenament hardcore de 90 de minute fără nicio pauză, când aparatul care-mi măsoară pulsul în permanență piuie jumătate din timp: HeartRateTooHigh. Da! Dar ce liniște se face după :)
  2. BEAU.Și apă, dar nu despre asta era vorba :) Un amic somelier avea o vorbă: pentru sănătatea dumneavoastră consumați 2 litri de lichide zilnic. Dacă vă interesează și fericirea, o parte din lichid să fie VIN. 
  3. CITESC. Nu e nimic mai antistres pe lumea asta decât să fii pregătit. Iar o carte bună e o viață… citită. Înveți fără să-ți dai seama. Te schimbi. Evoluezi. Un om mai “trecut prin viață” este clar un om care rezistă mai bine la stres. 
  4. ASCULT MUZICĂ ROCK. Cum? Rock-ul e antistres? Vezi primul punct. Eu nu pot să ascult “floricele pe câmpii” când sunt nervos, că mă calcă pe nervi și mai tare. Relaxare prin Chatarsis. Apropo: la sală aș fi mort fără căști. Bang & Olufsen, evident. Credeam că știți :)
  5. SUPLIMENTE. Mai e și primăvară! Magneziu și B6 din surse NATURALE. + Relaxirem Forte care schiar reduce stările de nervozitate. Dacă ești genul “insomniile sunt my 2nd life” chiar ți-l recomand. Induce o stare de somn odihnitor și relaxeaza musculatura. Se zice că îmbunătățește și memoria. Fapt verificat mai ales când ai ceva ce vrei de fapt… să uiți :)

Prietenii Muzei și în același timp autorii succesului Green Sugar (Laboratoarele Remedia) au un pachet ANTISTRES în care au pus TOT ce cred ei că ai nevoie pentru o lună de cură. Cu o zi nu se face primăvară :)

Intră pe link și folosește codul GUSTVERDE pentru 20% reducere. Ah! “reducere”. Alt cuvânt antistres :)) https://goo.gl/pz5j7J



P.S. Pentru cei care s-au mirat că n-am trecut și sex-ul la "antistres". Pentru mine sexul nu e o "metodă de relaxare", e un mod de viață :))

↧
Search

De ce merg mai bine prieteniile intre barbati.

June 14, 2017, 10:57 am
$
0
0
   
   
Să vă enervez de la început? Oamenii de ştiinţă n-au reuşit să demonstreze că prieteniile între femei chiar există...
   
Ştii tragedia cu două femei care vin la un eveniment şi sunt îmbrăcate cu rochii la fel? Bărbaţii n-au problema asta...
Mai mult, doi microbişti care dau nas în nas pe stradă îmbrăcaţi în tricouri pe care scrie 10 Messi... îşi vor zâmbi.
În fine, nu pun chiar pariu, că nu sunt microbist.
   
Bărbaţii se împacă mai uşor. Ies la o bere, îşi spun tot ce gândesc despre situaţia care i-a îndepărat şi – ori se-mpacă, ori se bat, dar măcar ştiu o treabă. În cele mai multe cazuri cel care o dă mai bine îl duce pe celălalt la spital.
Şi asta nu se aplică la intelectuali, ci la oamenii normali. Intelectualii nu prea ştiu să se bată. Din fericire ştiu să înjure.
   
Bărbaţii nu uită doar datele de naştere. Uităm şi greşelile „greşiţilor noştri”. La femei nu prea e cazul.
   
Ne acoperim cu devotament. Ca soldaţii. Nimeni nu e părăsit pe câmpul de luptă.
Era şi un banc. El lipseşte noaptea de acasă şi se disculpă: am dormit la cel mai bun prieten... Cum avea trei... e îi sună pe toţi şi ... toţi confirmă! La mine a dormit.
Faza inversă: el sună la cele trei prietene ale ei. Prima infirmă. A doua spune şi ea... n-a fost la mine... iar a treia întreabă pe un ton inocent: Cine? Curva aia?
↧

Alții sunt mereu de vină!

June 15, 2017, 3:54 am
$
0
0




 Adevărul nu e niciodată la reduceri 
chiar dacă fericire mai găsești și la mâna a doua  :-)))

Lumea e rea!
Ne-a furat arbitru’!
Ăia buni n-are noroc!
Am crescut cu un pachet indecent de mare de... scuze!
Atât de mare încât eșecul pare să fie norma, iar succesul... excepția suspectă:
Toți bărbații care nu reușesc să-și ia mai mult de un Tico sunt siguri că femeile de succes ascund un secret murdar. Nici nu le cunosc, dar le judecă!
Toate femeile care se mulțumesc cu puțin cred că fericitele care au un bărbat sunt sigur... înșelate.
Bărbații cu burtă sunt siguri că ăia cu pătrățele sunt toți pe steroizi...
Fără să citească măcar o poezie de Nichita, un domn fără gust îmi spune pe un ton superior că Stănescu era bețiv.
Fără să știe cât muncește o solistă, o doamnă îmi spune pe un ton aparte (ca la teatru) că în lumea artiștilor este așa o promiscuitate...
Și așa ne înveninăm în loc să ne ambiționăm.
Așa comentăm în loc să concurăm.
Și... dăm vina pe o lume rea când fiecare dintre noi contruiește o mică lume în jurul lui. O mică Românie. Frumoasă sau urâtă.
O doctoriță care te lasă să aștepți o oră cât își bea ea cafeaua sau un chirurg care vine de acasă când știe că e singura șansă la viață pentru un pacient... împart aproximativ același ADN... sau poate nu...
Un bărbat care îi scrie poezii iubitei și unul care claxonează după tot ce are fustă... amândoi erau niște bebeluși tare drăguți...
Amândoi erau cărți albe care așteptau să fie scrise.
Ce se întâmplă cu noi?
Chiar sunt mereu alții de vină?

↧
↧

Șlapii cu blăniță au stârnit mai multă revoltă pe fb decât OUG13! Să nu-ți vină să-ți bagi picioarele? :)

June 15, 2017, 4:26 am
$
0
0




PSD versus PSD, neinteresant. 

Grindeanu întoarce armele ca România în 23 august 44. Neinteresant.

USA versus Rusia peste capul nostru, neinteresant. 

Vom fi tabla de șah pe care se va juca războiul, dacă va fi. 
Nu va fi. Știm noi sigur de pe fb. 
Românii au talent. Nițică minte nu le-ar strica.
Noi avem război cu șlapii cu blană. 
Cu bărbații epilați. 
Cu pițipoancele. Care pițipoance înseamnă în general orice femeie la care se uită bărbatul la care te uiți tu. 

Pădurile, gunoiul, salariul minim pe economie... neinteresant.

Atâta putem. 

Vezi cum pui accentul. 

Suntem în țara în care o emisiune de investigații unde muncești și două luni pentru 60 de minute atrage mai puțin atenția decât un film făcut cu telefonul în care aproape că vezi cum prost celebru și-a înșelat soția. 

Suntem în țara unde librăriile vând mai mult Kendama decât cărți. 

Bine… nici pe mine nu mă încântă excesele modei, dar așa am și evoluat uneori. Vă mai amintiți când era un delict pentru poliția modei să porți adidași la rochie? Sau tricou la sacou? Sau când poșeta trebuia să fie exact aceeași culoare și aceeași nuanță cu pantofii? Dar când un bărbat tuns scurt era clar “scăpat de la pușcărie”. Un prieten a trimis o poză din armată, tuns zero, pe care a scris “Mamă, așa cum arăt acum numai tu mă mai poți iubi”.

Nu vă aduceți aminte pentru că sunteți tineri. Noi, moșii, avem luxul memoriei. Sau blestemul experienței. Numiți-o cum vreți. 
Dar fiecare om are dreptul să se îmbrace cum vrea. Să mănânce ce vrea. Să trăiască fix cum vrea, atâta vreme cât nu deranjează. 
Ah, dar pe tine te deranjează. 
Nu mai putem să trăim de răul acelor papuci cu blană?

Hai, serios! La cât praf e pe străzi nu strică 10.000 de măturători în plus :)

↧

Cum aleg femeile un bărbat? Depinde pentru ce.

June 18, 2017, 11:59 am
$
0
0


Foto: Dragoș Borcănea / D-Studio
...

- Mai am o întrebare la care am răspuns parțial în Filosofia sexului. Se pare că nu a fost suficient, pentru că întrebarea revine: Cum aleg femeile un bărbat, Ramona? Revistele spun că vor unii cu simțul umorului…
- Ce bine că nu citesc reviste! Înseamnă că Mister Bean ar fi fost cel mai dorit bărbat de pe planetă!!
- Eu cred că vor putere. Și în pat, dar și în carieră. 
- Pui, tu n-ai nici acum o carieră, donezi bani în loc să-i investești, deci îți mai rămâne doar patul? :) E mai complicat și aici vorbesc și în numele femeilor pe care le cunosc: Așa cum zic filosofii că există un timp pentru toate, noi, femeile, credem că există un timp pentru toți. Pentru un rebel când ești adolescentă, un tip ca un prof, mai în vârstă, tot cam pe atunci, pentru unul care îți este interzis și altul căruia îi ești tu interzisă. 
Sunt femeie, dar nu sunt feministă și feminismul mă obosește cu toate supărările lui și nemulțumirile și pretențiile de parcă ar mai exista încă 10 porunci pe lângă cele din Biblie, cele 10 porunci ale femeii. Cum trebuie să fie, cum trebuie să se îmbrace, cum trebuie să se poarte civilizat în societate, cum trebuie să se poarte obraznic în pat, ce prieteni să aibă și până la ce vârstă să se mărite. 
Unele spun că e degradant că femeile fac curat și mâncare, dar uite că mie îmi place să fac mâncare și sunt o maniacă a curățeniei. Nu feminism vreau, ci libertatea să fac ce doresc. 
Așa ne-feministă cum sunt, la alesul bărbaților recunosc că dau în foc când aud că masculul are dreptul la “păcatele tinereții”, dar femeia își strică reputația. Parcă îi și văd, mielușeii, cum cad ei în ispitele noastre! Noi îi “stricăm”, că suntem niște “stricate”. Ați auzit vreodată expresia “bărbat stricat”?? Ei ce sunt? UHT? Sunt pasteurizați de nu se strică? Sau de bărbat de moravuri ușoare ați auzit? Nu e drept!


Cum să aleagă femeile bărbații dacă nu-i gustă?


Doar n-o să mă obligi să mănânc toată viața o mâncare doar pentru că am apucat să pun gura pe ea, vreau și eu o mostră din ce-ar fi viața cu tine! Nici așa nu e sigur că după bărbatul în faza demo o să-ți placă același bărbat în anii care vor urma, doar toți sunt atât de drăguți cu noi la masă până ne bagă în pat. 
Băieții răi sunt ca mâncarea condimentată și ai senzația la început că sunt minunați, dar mai târziu trebuie să bei ca să scapi de gust, în general alcool. 
Băieții cu planuri de viitor puse la punct stil contabil sunt ca un meniu pe viață, în care știi deja și ce colivă o să ai, așa că te plictisesc.
Cei pe care îi întâlnești când ești rănită sunt un fel de ceai de plante medicinale. Cine mai bea mușețel după ce i-a trecut?
Cum altfel să ne alegem noi femeile bărbații dacă nu în funcție de ocazie? Unul se asotrează cu dorința de a experimenta a fetei de liceu, care își dorește mai mult să cunoască senzațiile decât să cunoască bărbații. Altul se asortează cu dorința de răzbunare după ce primul s-a dovedit a fi un porc. Pentru multe cel puțin un bărbat din viața lor se asortează cu poșetele, adică poate să le cumpere. Până găsești unul care să se asorteze cu un căruț de copil și lângă care să nu-ți fie teamă să te îngrași cinșpe kile în sarcină mai ai de gustat. 
Cum am ales eu? Și mai bine și mai rău.
- Freud spunea că femeile tind să aleagă bărbați cu experiență… 
- I-aș fi dat o bere pe chestia asta! Eu așa sunt! Mă gândeam acum niște ani că aș vrea un bărbat care să fi avut femei câte stele văd eu pe cer. Ce e drept, nu văd foarte bine la distanță, mi-am stricat ochii în 15 ani de pictură și alți 10 de grafică pe computer, dar uite că așa mă gândeam: bărbatul ăla a avut câte ceva de învățat de la fiecare stea!
- Poetică exprimare, dar unul care a avut o singură relație? 
- “Vai steaua lui”.
- O să-ți faci mulți dușmani, Muzo!
- De ce? Eu nu spun că e bine, spun doar că așa sunt eu. Și majoritatea femeilor pe care le cunosc. Nu vrem un bărbat pe care să-l creștem. Nu e suficient că vom crește un copil? Și bărbatul ce vrea? O iubită sau un fel de mamă mai tânără? Eu nu vreau s-o înlocuiesc pe mă-sa și cred că acesta e secretul dacă vrei să te înțelegi bine cu soacra ta. Nu ne batem pe același job! Treaba ei a fost să-l crească și să-l educe, a mea e să-l fac fericit. 
La ales bărbați, dorința mea secretă a fost însă mereu să nu aleg, să fiu aleasă.  
Totul pare așa de inexplicabil uneori încât ai senzația că nici bărbatul nu-și alege femeia, nici femeia nu-și alege bărbatul, alege iubirea pentru amândoi.
Nu e adevărat că femeia vrea de la bărbat să-i fie și psiholog și bodyguard și inginer de calculatoare și expert montaj mobilă și guru în tantra yoga. 
Femeia vreau un singur lucru de la bărbat, să o facă fericită! Dar ca să faci asta nu-ți strică să fii un pic din toate. 
Dar tu cum crezi că-i alegem?
- Când e chimie alegi doar cu inima. Femeile îndrăgostite dorm și pe jos, li se pare suficientă o garsonieră și nu contează ce mașină are bărbatul. Nici măcar dacă n-are deloc. Când ai tot așteptat, ai tot încercat și ți se pare că ar trebui să alegi totuși pe unul, atunci îl apreciezi după resurse și după stabilitate. E mai important să te iubească el decât să-l iubești tu. Din păcate golul acela din suflet nu poate să fie acoperit cu cardul, așa că femeia, când e îndrăgostită, se mulțumeşte cu orice,   dar când i-a trecut sau nu a fost niciodată îndrăgostită de tine ajunge într-un punct  când nu o mai mulțumeşte chiar nimic. 
- Ce bărbați îți plac? 
- Cei care dimineața mă întreabă ce avem la micul dejun și nu pregătesc ei ca să nu avem surprize neplăcute. 
Îmi plac bărbații care lasă dopul de la pasta de dinți nepus. E semn că folosesc des pasta și periuța. 
Îmi plac bărbații care n-au timp să trimită mesaje mai lungi de două cuvinte, dar le nimeresc fix pe acelea. 
Îmi plac bărbații care scriu, spun și arată că TE IUBESC. 
Recunosc că prefer bărbații care laudă în dormitor, chiar dacă uneori mai critică în bucătărie. 
Îmi plac bărbații care mă domină. 
Din păcate sau din fericire s-a dovedit că nu-i chiar așa de ușor.
Nu-mi plac cățelușii, tu nu-mi cari poșeta deși uneori e mai grea decât geanta ta de sală! 
Nu mă dau în vânt după bărbații care mor de foame de dragul pătrățelelor, cei obsedați de propriul corp și pentru care un vin bun nu e “plăcere la pahar”, e doar un calcul de calorii. 
În ultima vreme îmi plac bărboșii, dar nu-mi plac cei neîngrijiți. 
Mi-au plăcut pe rând: 
aventurierii, 
dependenții de viteză 
și chiar aroganții. 
Acum mi s-a pus pata pe unul căsătorit. 
Aventura pentru el e să trăiască fericit cu mine, dependența lui sunt eu, iar aroganța supremă este să creadă că e combinat cu cea mai frumoasă femeie din lume. Știu că nu sunt. Dar tu mă faci să mă simt.
...

Acesta e un fragment din Psihologie pentru oameni obișnuiți. 
Una dintre puținele cărți scrise de un cuplu soț-soție, dar mai ales rezultatul a 3(trei!) ani de discuții, observații și rafinări. 
Cartea NU poate fi comandată fără o parolă pe care o primesc doar cei care dețin deja o carte scrisă de mine sau de Ramona Constantinescu. 
Pachetul, însă, e disponibil fără pass :)
Link direct: https://goo.gl/ydSTWd




↧

Q&A: Cum să faci un bărbat să nu te uite niciodată?

June 18, 2017, 1:29 pm
$
0
0



Foto: Dragoș Borcănea / D-Studio
Make up: Simina Brădeanu


În ultima vreme Muza primește mai multe întrebări decât mine! La început mi s-a părut o ușurare, dar la nu moment dat am luat-o la un pahar de vin și am întrebat-o: De ce crezi că se întâmplă asta? 
Avea buzele murdare de vin roșu, zici că erau mușcate de Dionisos. S-a lins pe ele în stilul Evei, pisica noastră, și mi-a zis: Eu le răspund la ORICE întrebare. Tu ștergi mai bine de jumătate dintre ele fără să răspunzi pentru că ți se par prea simple sau neimportante. 
Pentru omul care ți le-a trimis SUNT al dracului de importante. Unii chiar și-au călcat pe orgoliu să-ți scrie. 

Așa că de astăzi o să răspund “noaptea ca hoții” la câte un mesaj al meu, dar ales de Muză :) 
A început “în forță”:))) Cred că vrea să mă pună la încercare. A ales unul de pe instagram pe care-l voi “trata” mâine și unul de pe fb. Ăsta de sus. 

Cum să faci un bărbat să nu te uite niciodată? 

Fuck his brains out and leave the next day. Asta e cea mai simplă variantă. Noi, bărbații, vrem one night stand doar atunci când a fost bine, dar nu senzațional. Deci te vom căuta. La început tot pe tine. Apoi, dacă ne dai flit, în fiecare femeie. Un 3some intelectual :) 
E bine? Nu. E chiar nașpa. Dar întrebarea era clară. Iar metoda asta e sigură. 

Mie îmi place alta. Mult mai complicată și mult mai nesigură. 

Vrei să faci un bărbat să nu te uite niciodată? Rămâi în viața lui. 
Dedică-te, pune pasiune, pune înțelepciune, pune și iar pune fără să te gândești ce iei. 
Ai grijă de el de parcă ar fi copilul tău. 
Învață-l… ca pe Tatăl nostru. 
Înțelege-l ca un psiholog. 
Fă dragoste cu el ca o escortă de lux. 
Lasă-l liber ca băieții ăia de pe National Geographic care eliberează leii după ce i-au tratat. 

Dacă te iubește va face la fel pentru tine. 
Dacă nu, chiar nu înțeleg de ce ți-ar păsa dacă te ține minte sau nu. 
Iar tu, cu siguranță ai un singur motiv să ți-l amintești...
Ca să recunoști genul. 
Și să-l eviți. 





Read more:
↧
Viewing all 1084 articles
Browse latest View live
Search