Știți de câte ori am auzit expresia “ce contează cum și-a făcut banii?”
Câți oameni știu care și-ar face tot cabinetul din rude dacă ar fi în poziția unui Prim Ministru?
Câți sunt în situația în care au de ales între demnitate și pâine?
Îi știi și tu.
Merg la serviciu fără nicio tragere de inimă. Nu e ce-au vrut să facă. Merg pentru că le e foame. Merg pentru că le e frică. Apare la un moment dat un partid care spune “o să-ți dau mai mult”… chiar crezi că pentru oamenii ăștia contează DE LA CINE SE VA LUA??!
Țara nu merge bine dacă îți merge ție.
Mulți vedem faptul că noi suntem educați ca un avantaj pe piața muncii. Cu cât mai mulți proști, cu atât mai bine pentru noi. E concurența mai mică. Dar ce te faci când realizezi că democrație poate să însemne tirania majorității?
Ce faci când realizezi că n-ai făcut nimic să-i ridici pe cei de lângă tine, să ridici comunitatea (că doar nu e treaba ta) și comunitatea te trage în jos?
Educația vârfurilor nu are mai multă importanță decât educația maselor.
La alegeri contează câte voturi ai, nu cine ți le-a dat!
Profesorul universitar are un vot. Muncitorul în construcții tot unul.
Antrepenorul contribuie la bugetul de stat. Asistatul ia de acolo. Dar amândoi au doar atât: un vot.
Poți să condamni săracul că vrea trei felii de parizer în loc de două?
Primesc mereu mesaje de genul: uite cazul acesta, scrie despre el, că tu mereu ajuți. Noi toți trebuie să ajutăm. Să oferim mai mult decât bani: să oferim oportunități ca oamenii să stea pe propriile picioare.
Abia atunci își vor permite demnitate.
Nu trebuie să ridici un cartier. E suficient dacă ridici un om. El s-ar putea să ridice la rândul lui un alt om. Bunătatea de ce n-ar fi “virală”?
Ai putea să începi cu familia ta. Ai rude sărace la țară și ți-e rușine cu ele? Cu tine să-ți fie. Că nu le ajuți.
Cică “țara e a noastră”, dar locul de parcare e al meu.
Ne certăm pe nimic. Când totul se fură.
Zilele trecute mi s-a reproșat că am intrat în politică. Adevărul nu e afiliat niciunui partid. Ce e corect nu e mai puțin corect doar pentru că nu e legal.
Din păcate anul acesta am comemorat Unirea mai dezbinați ca niciodată.
Tinerii au o problemă cu pensionarii. Acum nu mai sunt bunici?
Cei care luptă de ambele părți au lăsat dracului politețea.
Schimbul de insulte nu e dezbatere de idei.
Prea mulți au impresia că votezi un partid să facă frumos CE VREA în ăia patru ani.
Nu. Îl votezi să facă mai mult sau mai puțin CE VREI TU.
Am uitat că ne alegem REPREZENTANȚI, NU ȘEFI? Lideri, nu dictatori.
Duminică m-am oprit în locul de unde îmi place să-mi iau covrigi. O bucurie vinovată :) Costă mai puțin decât parcarea pe oră. Doamna de acolo m-a recunoscut încă de la protestele #colectiv, când mi-a zis “Ce faceți domnul Constantinescu, țineți Muza în frig?”
Acum m-a întrebat dacă nu lipsesc chiar de la niciun protest? :))
Nu-mi sunt dragi toate cauzele. Cea cu “Brâncuși e al tău” mi s-a părut chiar o prostie. Dar n-am scris un rând contra. Fiecare face ce vrea.
Se pare că sunt unul dintre puținii care cred că oamenii au dreptul să greșească.
Vă mai aduceți aminte de fenomenul Piața Universității? Atunci protestatarii erau numiți GOLANI.
Acum niște cetățeni le spun celor care cred că totul se plătește sau ar trebui să se plătească… LUZĂRI.
Au pierdut alegerile?
Le-ar fi pierdut indiferent cine le câștiga.
Noi trebuie să schimbăm ideea de politică, nu politicienii între ei.
Să existe și în politică malpraxis.
Iar eu recunosc deschis că sunt un Luzăr de bună voie. Că am donat împreună cu prietenii mei să se facă o clinică nouă la Marie Curie în timp ce din sistemul sanitar se fură mai mult decât putem noi să dăm. Luzăr sunt. Am dat 33.000 ron doar către acest proiect. Bogdan a dat și el 16.000. Și Roxana a dat 4.000. Bine, ea a plecat din România. Copilul ei se va duce la alte spitale sau, să dea Dumnezeu, nu se va duce deloc.
Cum e posibil ca Roxana să dea pentru că n-a uitat de unde a plecat, iar alții să fure de parcă ar fi uitat că aici trăiesc?
Pentru că 90% dintre politicienii oricărui partid NU trăiesc în România. Aici fac doar afaceri.
Conentariile de pe acest blog sunt dezactivate. Dar se pot face la vedere pe pagina de fb: