Spitale de nebuni avem, dar unele în care să se trateze prostia,
nesimțirea,
ipocrizia…
n-avem.
În 2016 lasă-te de faceri de bine oamenilor care nu le merită.
Iei din timpul pe care poți să-l oferi oamenilor care te merită.
În 2016 renunță la rolul de Don Quijote care se luptă cu “oamenii de vânt”.
Sau aleargă după co-morile de vânt.
Mulți spun “de mâine mă schimb” și de cele mai multe ori asta înseamnă “voi fi un pic mai rău, că ăștia răi sunt mai bine adaptați”. Adaptați la ce? Într-o societate de căcat cel mai bine adaptați sunt limbricii. Nu vrei să fii unul!
Și eu vreau să mă schimb. Nu de mâine, chiar de ieri am început. Și nu vreau să fiu mai rău, vreau să fiu mai bun.
Hai să muncim pentru succesul nostru până când și oamenii care ne-au pus bețe-n roate să se laude că ne-au cunoscut.
Să facem curățenie în lista de priorități și să băgăm în față visurile de când eram foarte tineri.
Să facem curățenie în lista de prieteni, că prietenia nu e ceva ce se întâmplă doar când ei au nevoie de noi.
Să nu mai sperăm la o lună de miere, că mi se pare cam puțin.
Ambițios cum sunt am dat adesea luna de miere din mână pe viața de vin de pe gard.
De multe ori a fost poșircă,
dar de și mai multe ori am mers beat de fericire ani întregi.
Da, e mai realist să crezi în dragoste decât într-un loc de muncă.
Așa cum e o tâmpenie să crezi că la job trebuie să dai totul, că altfel zbori, dar acasă nu trebuie să faci niciun efort, că te iubește necondiționat!!!
Doar pe vremea lui Ceaușescu intrai într-un job după facultate și ieșeai tot de acolo la pensie…
P.S. De nebun ce sunt nu vă recomand cărțile mele, ci pe a Muzei. Poveștile ei de la capitolele Rețete pentru burlaci și Rețete de impresionat soacra sunt de-a dreptul diabolice, iar rețetele sunt, prin contrast, divine.
Link direct: http://bit.ly/1N1WpXf
sau click pe poză
