Azi ai auzit că șeful tău și-a făcut cont de facebook.
Te grăbești să-i dai primul friend request...
tardiv...
deja e prieten cu 20 de colegi...
apoi, pac! două like-uri din scurt pe principiul: era să aveți o scamă.
tardiv...
deja e prieten cu 20 de colegi...
apoi, pac! două like-uri din scurt pe principiul: era să aveți o scamă.
Primul like: pozei lui de profil.
E gânditor, cu stiloul Cross la tâmplă, privește spre viitor.
Al lui,
al companiei?
Ce contează...
Ți se pare important viitorul ăsta,
ca o vacă de la ugerul căreia nu vrei să te dea nimeni la o parte...
Al lui,
al companiei?
Ce contează...
Ți se pare important viitorul ăsta,
ca o vacă de la ugerul căreia nu vrei să te dea nimeni la o parte...
Al doilea like, la sentiment, îl dai la poza cu copiii lui.
Al treilea l-ai da pozei cu el dansând cu secretara la ultimul teambuilding...
acolo ar merge și un comment, dar riști să fie ultimul că-ți dă unfriend de pe pagina de salariu :))
acolo ar merge și un comment, dar riști să fie ultimul că-ți dă unfriend de pe pagina de salariu :))
Și așa începi să-ți trasezi singur o nouă sarcină de serviciu: unii sunt hateri, tu ești liker.
Înainte oameni ca tine se numeau lachei...
de azi o să le spunem likei.
de azi o să le spunem likei.
La naiba!
Facebook-ul s-a născut dintr-o platformă de dating, a evoluat (sau nu) într-un instrument de marketing, iar acum este un 2nd life în care ești cine vrei tu...
DE CE SĂ ALEGI SĂ FII TOT UN LINGĂU???!!!
Articolul e mult mai vechi, dar nu-i așa că situația e ca nouă :)
Mai bine citește despre ADEVĂRAȚII EROI AI ROMÂNIEI.