Reproșurile.
Am făcut, n-ai văzut.
Am așteptat, n-ai făcut.
Am vrut, n-ai putut.
Fac atâtea pentru tine, cât n-am făcut pentru niciun bărbat.
Un lucru bun pe care îl faci ca apoi să scoți ochii iubitei sau iubitului cu “eforturile” tale devinde, dintr-o treaptă care urcă, o trapă prin care cazi.
De ce a fost “efort” când ar fi trebuit să fie o plăcere?
Lași prețul pe cadou?
Ce vrei?
Să-l primesc sau să-l cumpăr.
Fiecare știe ce face și de ce face.
Și, vorba lui Teleșpan în Cimitirul, un om care-i face altuia un reproș la fiecare deschidere de gură va ajunge să vorbească singur.
La Teleșpan ea îl chiar omora, ceea ce e, desigur, exagerat. Dar el o omorâse primul, cu picătura chinezească a imputărilor. Ești îndrăgostit sau gestionar? Vezi că pe inventar ai o inimă, de care trebuie să ai grijă.
Altfel se face singură colet și se expediază la altă adresă.
foto: ScelusSceleris