M-a întrebat cineva: Este vinovată o femeie care a fost înșelată de mai multe ori de bărbatul ei?
I-am răspuns fără să mă gândesc și i-am rănit sentimentele: Da. Că l-a iertat prima oară.
Viața e plină de nunanțe și a doua șansă se poate acorda când ai cui. Însă îți dai seama dacă a meritat-o sau nu abia după ce ai dat-o.
N-am auzit niciodată expresia a treia șansă :) Și totuși mulți dintre noi au ajuns în viață și la a patra. Și la a cincea. La final fericit nu a ajuns nimeni cu metoda asta.
Șansele pe care le tot dai sunt ani pe care nu-i mai ai.
Una e să investești într-un om, alta e să joci iar și iar un joc de noroc la care e clar că pierzi.
Un om întreg începe orice relație cu inima deschisă. Dar nu uită să deschidă pe parcurs și ochii!
Dragostea nu ține cont de reguli, relațiile însă, da.
Poți să iubești un om care nu face nimic bine, dar vei descoperi că una e să-l iubești și cu totul alta să TRĂIEȘTI cu el.
Poți să-l iubești chiar dacă te face să suferi, dar nu poți să-ți faci niciun plan de viitor cu un om pe care nu poți să te bazezi.
Poți să adori cuvintele pe care ți le spune, dar dacă faptele te rănesc, vorbele pălesc.
Atunci trebuie să iei o decizie. Pentru că singurul lucru mai rău decât să pleci prea devreme dintr-o relație e să pleci prea târziu.
Să te îndrăgostești de cine nu trebuie nu e vina ta. Să rămâi într-o relație toxică, este.
Un domn mi-a scris într-o noapte un adevăr pe care l-aș prescrie, culmea, tuturor femeilor, că la ele se întâmplă mai des. Povestindu-mi despre cele 7(șapte!) situații în care și-a iertat nevasta, el îmi spunea cum avea impresia că de fiecare dată ea se scuza mai puțin și el ierta mai repede. Ca și cum dezvoltase o imunitate. Doar că înșelatul nu e cafea, să dezvolți toleranță. Te lovește în respectul de sine.
Nu mă întrebați de unde știu, pentru că în lucrările secrete ale inimii cantitatea de experiență e direct proporțională cu numărul de greșeli, dar nici cel care înșală, nici înșelatul nu sunt fericiți. Primul e nesigur și oricâte confirmări primește, tot un copil speriat rămâne. Al doilea, înșelatul, e ros de cancerul neîncrederii, care uneori se generalizează încât, în loc să-și piardă încrederea într-un om, își pierde încrederea în oameni.
Prea scump preț plătit de unul dintre parteneri pentru lipsa de încredere, dar mai ales de caracter a celuilalt.
Nici domnul despre care vorbim n-a ajuns la iertarea numărul 8.
E o diferență între persistență și prostie.
Iar regretele nu fac doi bani. lecțiile învățate sunt, însă, de milioane. Atâta doar că lecțiile învățate într-o relație se aplică de obicei cu succes în următoarea. Pentru că încrederea e ca o oglindă spartă. Oricât ai încerca să lipești cioburile, nu va fi niciodată o oglindă în care să te vezi bine.
Fără legătură.
După ce a fost sold out mai multe zile decât a fost disponibilă, noua mea carte, NECENZURAT, se poate precomanda aici: http://bit.ly/1FYHQEO
Noul tiraj e de 2000 de exemplare. 1000 s-au dat.