Răspunde-mi cu fapte.
Faptele mele și alte tale sunt într-un dialog. Nu mă lăsa să “vorbesc” singur!
Sunt bărbat, vorbesc mai greu despre ce simt, dar las să se vadă ce simt în ce fac.
Tu ești mereu altă femeie. Și eu m-am îndrăgostit de toate. Când ai un harem de personalități… ce te-ar mai putea face să te duci după alta?
Adesea ne certăm și tu te superi ca un copil care vrea să-și ia jucăriile și să meargă în casă. Cum suntem deja în casă te închizi în baie și plângi. Știu de ce te duci în baie. Nu vrei să pătezi patul în care ne iubim cu regrete diluate în lacrimi.
Mi-ar plăcea să nu mai plângi.
Tu mă întrebi de ce ne certăm de parcă n-ai știi răspunsul. Pentru că părerea ta contează și vreau să te fac să o înțelegi pe a mea.
Și tu știi că nervii mei sunt un compliment. Nimeni nu-și bate capul cu un om care nu-l poate înțelege. Nimeni nu se străduiește cu un om care nu contează.
Mâinile mele sunt flămânde după trupul tău chiar dacă te-am citit cum citesc orbii Biblia în alfabetul lor în care ochii sunt 10 la număr. Au doi ochi mari și doi arătători. Doi mijlocii și doi mici. Pe un ochi inelar vreau să-mi pun ca un monoclu promisiunea din aur. Verigheta.
De bună voie aleg să trăiesc o viață dublă. Singura viață dublă pe care nimeni n-o critică. O viață în care încăpem, ca într-o cămașă veche, amândoi.
Uneori nu mă înțelegi, dar mereu îți dorești să mă înțelegi.
Uneori nu sunt de acord cu ce faci, dar te-aș apăra în fața întregii lumi.
Uneori faci glume la care numai eu râd.
Uneori fac glume pe care numai tu le înțelegi.
Tu taci atât de elocvent!
Eu gesticulez cu vena de pe frunte și tu știi tot ce țin acolo.
Pentru că oamenii se îndrăgostesc la prima vedere doar de ce cred că e celălalt. Și cu cât de cunosc mai mult cu atât se plac mai puțin.
Dar tu mă cunoști pe vârf de viață și în prăpăstiile ei. Și nu-ți e frică să mă însoțești.
Eu te cunosc când ești furtună și nu-mi scot umbrela. Te știu când ești soare și nu-mi pun mâna la ochi. Mi-o pun la inimă, cum mângâi o mâță toantă să stea cuminte.
Avem atâtea să ne reproșăm. Atâtea motive pentru care alții ne-ar fi părăsit.
Chiar? Îți mai aduci aminte de câte ori ne-am despărțit definitv?
Îți mai aduci aminte ce ne-a spus fata aceea care ne-a văzut la concert la Beth Hart?
Vă stă bine despărțiți. Mulți și-ar dori un divorț așa fericit… și îndelungat… ca al vostru.